Cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului, marcată anual la 12 august, este firesc să privim generația tânără nu doar ca pe beneficiara societății de astăzi, ci și ca pe una dintre principalele forțe care îi vor determina evoluția de mâine.
Tineretul înseamnă energie, dinamism, curajul de a pune întrebări și
capacitatea de a transforma ideile în acțiuni. Dar energia, pentru a deveni
forță constructivă, are nevoie de educație, caracter și responsabilitate.
Într-un context regional caracterizat de provocări complexe în domeniul securității, educația civică și patriotică dobândește o importanță strategică pentru consolidarea rezilienței societății și dezvoltarea unei culturi de securitate bazate pe responsabilitate, solidaritate și respect pentru valorile naționale.
Astăzi Guvernul a aprobat Programului de implementare, pentru anii 2026-2030, a Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034.
În acest Program un loc
distinct în domeniului educativ este Obiectivul specific OS 1.9 –
„Perfecționarea sistemului de formare continuă în cadrul sistemului național de
apărare, în conformitate cu cerințele războiului modern, cu integrarea
lecțiilor însușite din evoluțiile contextului regional de securitate și
promovarea valorilor naționale”.
În fiecare an, la 17 august, Republica Moldova marchează Ziua Imnului de Stat, una dintre cele mai importante sărbători dedicate simbolurilor oficiale ale statului. Alături de Drapelul de Stat și Stema de Stat, Imnul de Stat reprezintă expresia juridică și simbolică a suveranității, independenței și identității naționale.
Deși este interpretat frecvent în cadrul ceremoniilor oficiale, competițiilor sportive sau evenimentelor militare, semnificația sa depășește momentul solemn al intonării. Imnul este expresia unei istorii, a unei culturi și a unei comunități unite prin valori comune.
Metodologie modernă pentru dezvoltarea forței vocii, a încrederii și a calităților de lider ale comandantului inferior
Introducere
Pregătirea sergentului include nu doar dezvoltarea cunoștințelor profesionale și a calităților fizice, ci și formarea competențelor de comandă. Sergentul reprezintă veriga directă dintre comandament și militari și are responsabilitatea conducerii nemijlocite a efectivului. Unul dintre cele mai importante instrumente ale sergentului este vocea. De-a lungul timpului, în școlile de sergenți a fost utilizată metoda instruirii prin transmiterea repetată a comenzilor la distanță mare, pe terenul de instrucție. Această metodă contribuia la dezvoltarea curajului, depășirea blocajului psihologic și formarea siguranței de comandă.
În parcurile orașelor și satelor Republicii Moldova pot fi observați numeroși puieți de copaci legați de tutori din lemn. Imaginea este atât de obișnuită, încât de multe ori trecem pe lângă ea fără să-i înțelegem sensul profund. La început, acele structuri reprezintă protecție. Ele apără puietul de vânturile puternice, îl ajută să crească drept și îi oferă stabilitate până când rădăcinile sale devin suficient de puternice. Dar natura are propriile ei legi. În articolul „Lanțul care nu se vede” se explică că viitorul unei societăți rămâne stabil și demn doar atunci când prezentul respectă și își onorează trecutul, vezi https://patriotmilitar.blogspot.com/2025/12/lantul-care-nu-se-vede-o-adresare-catre.html Aici însă vom discuta altceva...
În apropierea municipiului Chișinău, ascunsă în pădurea localității Durlești, se păstrează una dintre puținele mărturii materiale ale civilizației geto-dacice de pe teritoriul actual al Republicii Moldova. La aproximativ 2 kilometri de intersecția șoselei Balcani cu strada Alba-Iulia, pe un promontoriu împădurit, se află vestigiile unei fortificații datate în secolele III–IV î.Hr. Deși este cunoscută în mediul de specialitate, existența sa rămâne aproape necunoscută publicului larg.
Astăzi, urmele șanțurilor defensive și ale valurilor de pământ sunt vizibile doar parțial, iar timpul și factorii naturali continuă să degradeze acest monument de o valoare istorică incontestabilă. Tocmai de aceea, situl oferă o oportunitate rară: aceea de a transforma un patrimoniu aproape uitat într-un spațiu de cercetare, educație și memorie națională.
Introducere
În istoria medievală europeană, spațiile ceh și moldovenesc au ocupat
poziții strategice de frontieră, fiind implicate în confruntările care au
definit evoluția politică și militară a continentului. Deși separate geografic
și evoluând în contexte diferite, Boemia și Moldova au dezvoltat două tradiții
militare distincte, dar unite de aceeași necesitate: apărarea identității,
credinței și autonomiei politice în fața unor presiuni externe puternice.
Programul de activitate al Guvernului propune o viziune ambițioasă pentru dezvoltarea sectorului apărării: o Armată Națională modernă, interoperabilă, bine pregătită și capabilă să răspundă amenințărilor actuale. Documentul acordă o atenție deosebită dezvoltării capabilităților militare, rezilienței naționale, educației militare, cercetării și cooperării internaționale, vezi. Program de activitate a Guvernului
Totuși, există o diferență semnificativă între
acest program și strategiile moderne de apărare adoptate în statele membre NATO
și Uniunea Europeană: inteligența artificială este menționată o singură dată,
exclusiv în contextul instruirii personalului militar.
Piesa dramatizează un moment de referință din istoria militară a neamului nostru – Bătălia de la Lipnic (1470) –, scoțând în evidență nu doar geniul strategic și demnitatea Voievodului Ștefan cel Mare în fața cotropitorilor, ci și valorile fundamentale ale ostașilor săi: loialitatea de neclintit, refuzul compromisului și datoria sacră de apărare a hotarelor.
Piesa ,,VÂRFUL SĂGEȚII DE FIER”
Piesa este concepută acum ca un spectacol complet de 35-40 de minute, împărțit în trei acte și o ramă narativă modernă (Prolog/Epilog).
Dramă istorică în trei acte, cu prolog și epilog
La 29 iulie, Republica Moldova marchează Ziua Constituției – o dată care reprezintă nu doar comemorarea adoptării Legii Supreme a statului, ci și un moment de reflecție asupra valorilor, principiilor și responsabilităților care stau la baza societății noastre.
Adoptată la 29 iulie 1994, Constituția Republicii Moldova reprezintă fundamentul juridic al statului democratic, documentul care stabilește organizarea puterii publice, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și principiile pe care se bazează existența și dezvoltarea societății noastre.
Autor: colonel (r) Andrei Covrig
Istoria unui popor nu este alcătuită doar din marile bătălii și din deciziile liderilor politici. Ea este scrisă și prin destinul oamenilor simpli, care, în momente de cumpănă, au ales să-și apere demnitatea, credința și libertatea, chiar cu prețul vieții. Astfel de pagini de istorie merită redescoperite și transmise generațiilor tinere, deoarece ele reprezintă repere autentice ale educației civice și patriotice.
Recent, în Sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Naționale, în cadrul
mesei rotunde consacrate împlinirii a 86 de ani de la ocuparea sovietică a
Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, am avut onoarea de a
prezenta rezultatele unei cercetări dedicate unei dintre cele mai importante
mișcări de rezistență antisovietică din spațiul dintre Prut și Nistru –
organizația clandestină Partidul
Democrat Agrar, care a activat în perioada 1949–1953 în satele
actualului raion Rezina.
