Aceste fabule folosesc arhetipurile clasice pentru a reflecta dinamica geopolitică actuală, păstrând tonul specific scrierilor lui La Fontaine sau Grigore Alexandrescu, dar adaptat realității dure a secolului XXI.
Aceste fabule folosesc arhetipurile clasice pentru a reflecta dinamica geopolitică actuală, păstrând tonul specific scrierilor lui La Fontaine sau Grigore Alexandrescu, dar adaptat realității dure a secolului XXI.
Proverbul românesc „Corb la corb nu scoate ochiul” nu este doar o imagine simbolică a păsărilor care se protejează reciproc: el reflectă un fenomen social și organizațional cu aplicații directe în mediul militar. Analizând acest proverb din perspectiva sociologică, putem extrage lecții valoroase pentru managementul colectivelor militare și pentru menținerea disciplinei.
Introducere – context și semnificații
În ultima perioadă, în spațiul public, mai ales din luna mai 2025, este intens
vehiculată informația privind reducerea termenului serviciului militar
obligatoriu de la 12 la 9 luni, măsură preconizată pentru viitor. Deși
prezentată, la prima vedere, ca o ajustare tehnică menită să eficientizeze
resursele bugetare și să alinieze Republica Moldova la anumite practici
europene, această inițiativă depășește cu mult cadrul unei simple reforme
administrative.
Reducerea duratei serviciului militar obligatoriu
constituie, în esență, o decizie cu profund impact social și simbolic. Ea
reflectă modul în care statul își redefinește raportarea față de obligația
apărării naționale, față de procesul de formare civică și față de rolul armatei
în arhitectura identitară a societății. În acest sens, serviciul militar nu
este doar un mecanism de instruire militară, ci și un instrument de
socializare, disciplinare și interiorizare a valorilor colective, precum
responsabilitatea, solidaritatea și loialitatea față de stat.
Introducere. De ce este relevant subiectul pentru militari?
Pentru militarii Armatei Naționale, tema reunirii Republicii Moldova cu România nu este una abstractă sau pur politică, ci una cu implicații directe asupra misiunii fundamentale a instituției militare: apărarea statului, a populației și a ordinii constituționale. În actualul context de securitate regională, marcat de conflicte armate convenționale, război hibrid și presiuni geopolitice constante asupra statelor vulnerabile, opțiunile strategice ale statului se reflectă nemijlocit asupra militarului – asupra siguranței sale, asupra cadrului legal în care își exercită atribuțiile și asupra șanselor reale de succes în cazul unui conflict.
Într-un parc obișnuit din orașele și satele Republicii Moldova, printre blocuri, drumuri și alei pe care le traversăm zilnic fără să le dăm prea multă atenție, cresc copaci tineri, răsădiți recent. Sunt subțiri, încă nesiguri, și sunt sprijiniți de câțiva tutori din lemn. La prima vedere, pare doar un detaliu tehnic. Dar, dacă ne oprim o clipă și privim mai atent, acest detaliu spune o poveste importantă — o poveste despre noi și despre generații.
Dragi cititori, camarazi de arme și prieteni ai neamului românesc,
Public acest articol astăzi, în
ajun de 1 Decembrie 2025, pentru că exact în această zi, acum 107 ani, România
a reunit tot neamul său sub un drapel, devenind stat național. Ziua Națională nu
este doar o sărbătoare a fraților de peste Prut – este și sărbătoarea noastră,
a românilor din Republica Moldova. Este ziua în care trebuie să ne amintim cine
suntem și să începem, cu adevărat, să fim.
Acest articol este dedicat ostașilor Armatei Naționale și tinerilor care vor purta uniforma. Este dedicat tuturor celor care, de 1 Decembrie, simt că Tricolorul le bate în piept mai tare ca niciodată.
La mulți ani, România! La mulți ani, români de pretutindeni!
Pe 8 octombrie 2025, Guvernul a aprobat Strategia Militară a Republicii Moldova pentru anii 2025-2035, un document care identifică Rusia drept principala amenințare la securitatea națională și prevede modernizarea forțelor armate prin creșterea efectivelor la 10.500 de militari și personal civil și alocarea a 1% din PIB apărării până în 2030. Această strategie, aliniată la standardele NATO și la arhitectura de securitate a UE, marchează un moment decisiv pentru transformarea Armatei Naționale într-o forță modernă, capabilă să răspundă provocărilor contemporane. În acest context, jurământul militar – un simbol al devotamentului față de patrie – necesită o actualizare. Textul actual, stabilit în 2002, reflectă valorile post-independență, dar nu abordează explicit amenințările hibride, aspirațiile europene sau reziliența democratică. Acest articol argumentează necesitatea unui jurământ modernizat și propune un text adaptat, care să inspire militarii și să consolideze unitatea națională.
La începutul anilor ’90, în timp ce Republica Moldova își proclama independența și făcea primii pași spre un stat suveran, un conflict tragic s-a declanșat pe malul Nistrului. În 1992, sute de cetățeni — mulți dintre ei abia trecuți de adolescență — au plătit cu viața pentru ca țara lor să rămână întreagă și liberă. Analizând portretele eroilor căzuți în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova din albumul „Omagiu și Recunoștință. În memoria eroilor căzuți în luptele de la Nistru” publicat la 2 martie 2017, unde sunt date biografice scurte a fost întocmit Diagrama de distribuție a numărului eroilor căzuți după vârstă. Vezi: Cartea-Memoriei
Cântecul de cătănie și de marș joacă un rol deosebit de important în armată. Un cântec ostășesc unește subunitatea, ajută la obținerea unui comportament bun în luptă și ajută la întărirea prieteniei și a camaraderiei militare.
Stema unei instituții militare nu este doar un element vizual, ci o expresie concentrată a valorilor, tradițiilor și misiunii acesteia. În cazul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, stema constituie o construcție heraldică elaborată, care îmbină simbolurile naționale, militare și educaționale într-o manieră profund semnificativă.
La ședința Comisiei Naționale de
Heraldică din 29 octombrie 2024 nr. 338 au fost aprobate însemnele Academiei
Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.
La 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru alegerea noului Parlament. Este un moment decisiv. Într-o lume marcată de instabilitate, într-o regiune tensionată de conflicte, Republica Moldova nu-și mai permite naivitate sau nepăsare.
Militarii, în termen sau prin contract, sunt nu doar apărători în uniformă ai țării, ci și cetățeni ai unei democrații vulnerabile. Astăzi, mai mult ca oricând, votul vostru nu este doar o opțiune – este o datorie de conștiință și loialitate față de statul pe care îl serviți.
Pe 23 iunie 2025, la Chișinău va avea loc un marș dedicat celor 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Moldovei.
Organizat sub patronajul Președintei Maia Sandu, evenimentul va aduce
împreună veterani de război, militari activi și tineri — elevi, studenți,
cadeți, viitori apărători ai statului.
Pentru publicul tânăr al acestui blog — elevi și tineri ofițeri — este
important de înțeles: ce a fost acest document, ce rol au avut camarazii noștri
veterani în apărarea lui și de ce mai contează el astăzi.