Factorii importanți psiho-sociali la trecerea militarilor la viața civilă. Beneficii, probleme, soluții.

 Cum poate experiența primită în activitatea de militar să fie utilă în viața civilă după trecerea în rezervă? Ce provocări pot apărea în tranziția foștilor militari către viața civilă?

 Trecerea unui militar de carieră în rezervă marchează sfârșitul unei perioade intense și riguroase de serviciu, dar și începutul unei noi etape în viața acestuia. Experiența acumulată în armată poate fi atât un atu prețios, cât și o provocare în procesul de adaptare la viața civilă. Acest articol explorează aspectele cheie ale tranziției de la serviciul militar la viața civilă, evidențiind schimbările și impactul pe care le au asupra foștilor militari.

Rugăciunea ,,Tatăl Nostru” – rugăciune necesară pentru militarii creștini

 Militarii Armatei Naționale în majoritatea lor sunt creștini ortodocși. Și ca fiecare creștin cunosc și utilizează Rugăciunea ,,Tatăl Nostru”. Totuși, specificul serviciului militar impune un comportament deosebit pentru creștinii în uniformă. Pentru a înțelege esența rugăciunii voi încerca să analizez și să comentez Rugăciunea ,,Tatăl Nostru” , oferind explicații pentru fiecare abzaț. Analiza și comentariile cred că vor fie folositoare pentru toți militarii și nu numai pentru ei.

 

,,Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte” sau găsirea echilibrului între datoria militară și învățăturile creștine

 Sfânta Evanghelie după Matei

Capitolul 5 

38.   Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte".

39.   Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.

     Cum de explicat textul de mai sus în situația reală a activității armatei și obligațiunile serviciului militar, inclusiv faptul că militarii utilizează armele, depun jurământul militar, etc. Astfel sunt contradicții dintre cerințele regulamentelor militare și cerințele din predica de pe munte a lui Iisus. Pot fi militarii adevărați creștini?

 

 

Utilizarea armei de către militari și porunca ,,Să nu ucizi” - contradicție sau excepție?

 Porunca "Să nu ucizi", prezentă în Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 5, versetul 21, reprezintă o fundamentare esențială a eticii creștine, subliniind importanța păcii, iubirii și respectului pentru viață. Însă, în contextul militar actual, în care utilizarea armelor este adesea o necesitate, cum se reconciliază această poruncă cu rolul și responsabilitățile militare?

 Sfânta Evanghelie după Matei

Capitolul 5 Versetul 21. 

Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă.

 Textul din Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 5, versetul 21, este o afirmație a lui Iisus Hristos despre importanța iubirii și a păcii. În versetul 21, Isus amintește de porunca biblică "Să nu ucizi", care este o poruncă fundamentală a creștinismului.

Această poruncă este o reiterare a poruncii date de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai (Exodul 20:13).

Porunca este clară: nu este permis să ucizi. Cum pot fi militarii adevărați creștini, dacă sunt obligați să facă lucruri care par a contrazice poruncile lui Iisus? Aici este necesar de explicat...