Cine desfășoară lucrul educativ în Armata Națională ? Ce scriu Regulamentele militare ?

Cine desfășoară lucrul educativ în Armata Națională ? Această întrebare nu este o întrebare retorică, dar foarte actuală. Din cauza reformelor desfășurate în cadrul Ministerului Apărării și a Armatei Naționale au fost optimizate funcțiile de specialiști în domeniul lucrului de educație a efectivului - locțiitorii comandantului pentru lucru educativ.                                   Desigul în cazul bugetului auster al Ministerului Apărării aprobat de către Parlamentul nostru "unica soluție optimală" a fost să fie optimizate(reduse) anume aceste funcții care și așa nu erau completate cu specialiștii respectivi. 

Totuși, chiar dacă astfel de specialiști nu mai sunt necesari, sarcinile educative numeni nu le-a abrogat și regulamentele militare generale care sunt în vigoare stipulează cine, când și cum desfășoară acest lucru educativ cu efectivul. sarcina aceasta o îndeplinesc toți șefii, comandanții. Mai jos voi prezenta extrase din regulamentele militare generale referitor la desfășurarea lucrului educativ.

Extras din Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale 

Republicii Moldova cu privire la lucrul educativ

18. În procesul de instruire şi educare a militarilor, superiorii trebuie să dea dovadă de stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.

116. Comandantul (şeful) are următoarele obligaţii:

Să educe în perma­nenţă subordonaţii săi. În acest scop:

a) să le menţină dispoziţia morală şi psihologică de a apăra Patria, sentimentul de mîndrie şi simţul răspunderii pentru apartenenţa la Forţele Armate ale Republicii Moldova, să le dezvolte calităţile necesare pentru îndeplinirea datoriei militare, curajul, stăpânirea de sine, ingeniozitatea, vigilenţa, sentimentul camaraderiei ostăşeşti şi simţul întrajutorării, să ofere personal exemplul de educaţie, de atitudine sârguincioasă faţă de serviciu, precum şi ritualurile militare (Anexele nr. 1-8 şi nr. 10);

b) să perfecţioneze cultura comunicării interetnice, să manifeste grijă pentru coeziunea colectivului ostăşesc şi pentru consolidarea prieteniei dintre militari, să ia în consideraţie şi să stimeze sentimentele, tradiţiile şi obiceiurile lor naţionale;

c) să dea dovadă de delicateţe şi atenţie faţă de subordonaţi, să nu admită în relaţiile cu ei grosolănii, să îmbine exigenţa înaltă şi principialitatea cu respectul demnităţii lor personale, să ia măsuri pentru soluţionarea problemelor ce ţin de traiul şi de asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor, a cetăţenilor, eliberaţi din serviciul militar şi a membrilor familiilor lor, să creeze condiţii pentru dezvoltarea spiritului de creaţie tehnică şi a altor tipuri de creaţie, pentru ridicarea nivelului de cultură şi pentru odihnă, pentru întărirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică, iar în caz de necesitate – să intervină pe lângă şefii superiori în interesul subordonaţilor.

2)    Să menţină în permanen­ţă o disciplină militară strictă şi o stare moral-psihologică sănătoasă în cadrul efectivului.

135. Comandantul unităţii militare are următoarele obligaţii:

1)          să conducă instruirea trupelor şi educaţia efectivului unităţii militare, să conducă cu pricepere unitatea;

2)          să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, şi subofiţer din subunitate, să desfăşoare în permanenţă lucrul de educaţie militară cu ofiţerii şi de perfec­ţionare a pregătirii profesionale a acestora; să organizeze şi să orienteze activitatea consiliului ofiţerilor şi a celor de onoare ale ofiţerilor din veriga superioară şi inferioară spre consolidarea colectivului de ofiţeri, să examineze propunerile şi recomandările acestor organe consultative ale comandantului şi să ia deci­ziile corespunzătoare;

143. Locţiitorul comandantului unităţii militare are următoarele obligaţii :

1)          să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer şi subofiţer, să realizeze în permanenţă lucrul de educaţie militară cu ofiţerii;

163.  Şeful statului major al unităţii militare are următoarele obligaţii:

1)    să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar al statu­lui major, să desfăşoare în permanenţă lucrul educativ cu ei;

165. Comandantul de batalion (divizion) este organizatorul principal al pregătirii de luptă şi al educaţiei militare în cadrul batalionului.

172. Comandantul de companie (baterie) este organizatorul nemijlocit al instruirii şi educării de fiecare zi a efectivului companiei.

173. Comandantul de companie are următoarele obligaţii:

            să cunoască gradul militar, numele, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia sau specialitatea, situaţia familială, calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar din companie, să efectueze în permanenţă cu aceştia lucrul educativ;

177.  Locţiitorul comandantului de companie are următoarele obligaţii:

            să cunoască efectivul companiei, să efectue­ze în permanenţă lucrul individual orientat spre educarea militară a subalternilor;

179.  Comandantul de pluton (grup) instruieşte şi educă per­sonal subordonaţii săi. Comandantul de pluton (grup) are următoarele obligaţii:

1)                să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul naşterii, naţionalitatea, ocupaţia până la serviciul militar, situa­ţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă, calită­ţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui militar; să efectueze lucrul educativ; să ţină tabe­lul nominal al plutonului (grupului);

186. Locţiitorul comandantului de pluton are următoarele obligaţii:

1)          să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare personal şedinţe la indicaţia comandantului de pluton;

188. Comandantul de grupă are următoarele obligaţii:

1)          să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă –  să comande cu pricepere grupa;

192. Caporalul este obligat să-1 ajute pe comandantul de grupă la instruirea şi educarea soldaţilor, iar atunci cînd rămîne în locul comandantului de grupă –  să îndeplinească obligaţiile acestuia. 

194.  Ordinea interioară se asigură prin:

1)          lucrul educativ consecutiv;

355. Comandantul taberei întrunite răspunde: de organizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă: de educarea, de disciplina mili­tară şi de starea moral-psihologică a efectivului…

396. În programul zilnic trebuie să fie prevăzut timp pentru…lucrul educativ şi sportiv în masă…. …. Adunările, şedinţele, precum şi activităţile educative, vizionarea spectacolelor, filmelor şi alte activităţi….

399.  Zilele de odihnă şi cele de sărbătoare se desfăşoară conform planurilor elaborate de şeful compartimentului personal, de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de către comandantul unităţii. În aceste zile, cît şi în timpul liber de şedinţe, cu efectivul se desfăşoară activităţi cultural-educative şi distractive, precum şi activităţi sportive.

SĂRBĂTOAREA ANUALĂ A UNITĂŢII MILITARE

1. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se organizează în scopul promovării tradiţiilor militare, educaţiei militaro-patriotice a tinerilor cetăţeni ai Republicii Moldova, educării militarilor în spiritul devotamentului faţă de Patrie şi poporul Republicii Moldova, faţă de datoria militară, respectului faţă de tradiţiile de luptă ale unităţii militare, consolidării colectivelor militare.

În ziua sărbătorii anuale se organizează şi alte acţiuni educativ-patriotice, culturale şi sportive.

Lista

problemelor  privind pregătirea de luptă și organizarea  serviciului interior

și a celui de gardă, abordate în ordinul Comandantului pe anul de instrucţie

1.    Modul de desfăşurare a lucrului educativ, a activităţilor culturale şi a odihnei, timpul şi locul de desfăşurare a apelurilor de seară generale.

Extras din Regulamentul

serviciului  de garnizoană  şi  serviciului  de  gardă

al  Forţelor  Armate  ale  republicii  moldova cu privire la lucru educativ

24. Şeful arestului are următoarele obligaţii:

1)       să organizeze şi să desfăşoare cu subofiţerii şi cu sergenţii deţinuţi în arest disciplinar, precum şi cu soldaţii, cînd aceştia nu sînt trimişi la lucrări, instrucţii de front şi şedinţe de studiere a regulamen­telor; să desfăşoare munca educativă cu persoanele deţinute în arest;

Extras din Regulamentului 

disciplinei militare cu privare la educaţie

 Art.6. - Disciplina militară se realizează:

    a) prin muncă educativă, efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare în executarea obligaţiilor de serviciu;

Art.7. - (1) Fiecare comandant (şef) poartă răspundere pentru starea disciplinei militare şi este obligat:

    a) să-şi educe subalternii în spiritul executării întocmai a cerinţelor disciplinei militare;

Art.17. - (1) Stimulările reprezintă un mijloc important de apreciere a activităţii subalternului de către comandant (şef), de educare şi stimulare a îndeplinirii conştiincioase a datoriei militare, de întărire a disciplinei militare şi a ordinii regulamentare în toate situaţiile.

Art.34. - Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, la aplicaţii, competiţii sportive şi activităţi cultural-educative, pentru succese în activitatea ştiinţifică şi de raţionalizare în domeniul militar, precum şi la trecerea în rezervă (retragere).

 Art.39. - (1) Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a produs efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de îndeplinirea datoriei militare.

Art.40. - În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandantul (şeful) trebuie să-i amintească de obligaţiile serviciului militar, iar în caz de necesitate, să aplice o sancţiune disciplinară. În limitele autorităţii disciplinare acordate, el are dreptul să aplice orice sancţiune care, în opinia sa, poate avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis încălcarea (abaterea).

Art.65. - Orice sancţiune disciplinară, ca măsură de întărire a disciplinei militare şi de educare a militarilor, trebuie să corespundă gravităţii încălcării (abaterii) şi gradului de vinovăţie.