Conform Constituției Republicii Moldova, art. 57 ,,Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean”.
Tinerii
la atingerea vîrstei de 16 ani sunt luaţi în evidenţa militară și în calitate
de recruți participă la diverse forme de pregătire pentru apărarea Patriei.
În
ultimii decenii, în virtutea schimbărilor în diverse sfere ale vieţii politice
și sociale, se resimte o decădere considerabilă în activitatea de educare
militaro-patriotică a tineretului în general și a recruților în particular. Cu
regret constatăm că în conştiinţa unor tineri nu s-au statornicit valorile
patriotice, respectul faţă de trecutul cultural şi istoric al
Moldovei, precum și faţă de tradiţiile acesteia.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1541/2003 a fost aprobată Strategia pentru tineret în care se stipula că: ,,În conştiinţa
tinerilor nu s-au statornicit valorile patriotice, respectul faţă de trecutul
cultural şi istoric al Moldovei, faţă de tradiţiile acesteia. Este necesar de a
crea un sistem nou şi eficient al educaţiei patriotice, care va asigura
condiţii optime de dezvoltare a personalităţii prin devotamentul faţă de
patrie, a unei bune pregătiri de a servi statul şi a fi util societăţii.
Strategia este orientată spre crearea unui mecanism care va asigura o
funcţionare eficientă a sistemului unic de educaţie patriotică a tinerilor.
Patriotismul va reprezenta întruchiparea dragostei faţă de patrie, de valorile
istorice, culturale şi coparticiparea la dezvoltarea şi prosperarea statului,
la protecţia patrimoniului, creînd baza spiritual-morală a personalităţii,
cultivînd poziţia civică activă a tinerilor şi sentimentul responsabilităţii
fiecăruia faţă de stat”.
Această Strategie pentru
tineret a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.796/2012.
Republica
Moldova fiind stat neutru, conform Constituției, nu poate conta pe susținerea
politică și cea militară a țărilor membre NATO sau ale altor state din regiune,
deaceea statul singur trebuie să-și întărească securitatea politică și cea
militară.
Parlamentul a
aprobat prin Hotărârea nr.134/2018 Strategia
națională de apărare și a Planului
de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de apărare pentru anii
2018–2022. În pct.28. se stipulează: ,,Luînd în considerare politica
Federației Ruse față de Occident și față de unele state din vecinătate,
inclusiv Republica Moldova, se prognozează continuarea şi extinderea influenței
Federației Ruse pe căi diplomatice, culturale, educative şi, nu în ultimul
rînd, prin presiuni de natură economică şi militară, prin propagandă,
dezinformare şi chiar prin corupere politică. Cu toate acestea, Republica
Moldova îşi propune să mențină un dialog deschis, transparent cu Federația Rusă
pentru a identifica soluții pe subiecte de interes comun, inclusiv în vederea
retragerii forțelor armate ale Federației Ruse şi a distrugerii şi/sau
evacuării stocului de muniții depozitate pe teritoriul Republicii Moldova”.
În pct.13. se stipulează: ,,În regiunea de est a
Republicii Moldova este prezent un potenţial militar semnificativ de forţe
armate separatiste, susţinute multilateral din exterior. Totodată, în regiunea
de est sînt prezente formaţiuni militare ale Federaţiei Ruse, staţionate ilegal
pe teritoriul Republicii Moldova, contrar Constituţiei ţării. Forţele
separatiste şi cele străine, staţionate ilegal în regiunea de est, au o
capacitate operaţională considerabilă, fiind apte să constituie oricînd o forţă
de intervenţie, ceea ce ar permite regimului din stînga Nistrului şi Federaţiei
Ruse să-şi promoveze obiectivele strategice. Sinergia celor două componente
poate face acest factor şi mai critic. Această capacitate militară reprezintă o
ameninţare majoră la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova”.
În pct.29. se
stipulează: ,,Regiunea din stînga Nistrului se confruntă cu dificultăţi
economice şi financiare. În acest context, reprezentanţii regimului separatist
din regiune vor promova cu certitudine o politică de confruntare cu
autorităţile constituţionale. Respectiva regiune a fost, este şi, cel mai
probabil, va fi un instrument de acţiune, la îndemîna actorilor interesaţi,
pentru a influenţa la nivel decizional şi pentru a crea dificultăţi în
realizarea obiectivelor strategice ale Republicii Moldova”.
Astfel,
în condiţiile existenţei riscurilor reale pentru securitatea națională, pe
lângă întărirea capacităţii de apărare a ţării și adoptarea tuturor măsurilor
necesare pentru a putea da riposta cuvenită, Educația civică și militaro-patriotică
reprezintă o sarcină primordială a statului nostru.
Apropo, conflictul politic din regiunile de
Est a Republicii Moldova nu a fost soluționat difinitiv. Forțele militare
separatiste au fost și continuie să fie întărite și instruite cu ajutorul
Federației Ruse. În așa numita Republică Moldovenească Nistrană în instituțiile
de învățămînt se desfășoară cursului Pregătirii premilitare. Începând
cu 8 ianuarie 1992 a fost adoptată legea ,,Закон Приднестровской Молдавской
Республики "О всеобщей воинской обязанности и военной службе". Astfel și acum în
instituțiile de învățământ elevii studiază Pregătirea premilitară obligatorie,
iar cu ei se desfășoară Educația militaro-patriotică. În așa numită Republica
Moldovenească Nistreană a fost adoptată programa disciplinei Pregătirea
premilitară pentru instituțiile de învățământ are un volum de la 140 până la
162 ore. Astfel, în acești 29 de ani, zeci de mii de tineri au fost pregătiți
moral, psihologic și militar în susținerea regimului separatist prezentând un
pericol real pentru integriatea și independența republicii Moldova.
Conform
pct.17. a Strategiei de apărare
națională: ,,Există un potenţial de extindere a zonei de instabilitate din
Ucraina spre hotarele Republicii Moldova. Anumite elemente şi grupuri sociale
cu orientări extremiste, din ţară şi din afară, pot fi încurajate de instabilitatea
din Ucraina să iniţieze acţiuni caracteristice războiului hibrid pe teritoriul
Republicii Moldova. Asemenea acţiuni pot reprezenta o ameninţare la adresa
infrastructurii critice, a ordinii şi securităţii publice, precum şi a
bunăstării populaţiei. Astfel de acţiuni pot împiedica Republica Moldova să-şi
promoveze obiectivele strategice, în felul acesta fiind limitată posibilitatea
de a rezolva pe cale paşnică conflictul armat din regiunea transnistreană şi,
totodată, de a restabili integritatea teritorială şi de a menţine suveranitatea”.
Apropo,
în perioada martie-aprilie 2014, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă,
Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice
CIVIS a desfășurat Barometrul Opiniei Publice. Una din întrebările acestui
investigații sociologice a fost: ,,Ce
veți face în cazul dacă conflictul armat din Ucraina și Rusia se va extinde în
Moldova? Răspunsul a reflectat
mentalitatea cetățenilor din anul 2014. Datele răspunsului arată că numai 21% din
cei întrebați au răspuns că Vor lupta pentru țară, iar 28% au răspuns Nu vor
face nimic, iar 31% au răspuns Nu știu ce vor face.
În consecință, Republica Moldova modernă are nevoie de Forțele Armate puternice și capabile să devină pilonul sistemului de asigurare a securității naționale a statului. La ziua de azi, Armata Națională nu-și poate completa efectivul numai cu militarii prin contract, încorporarea militarilor în termen va urma și în viitorul apropiat. La fel este necesar mărirea efectivului militarilor în rezervă din contul celor încorporați în termen și prin contract.
Analizând cadrul legislativ și normativ existent privind educația militar-patriotică a tineretului constatăm că pe parcursul perioadei 1990 – 2021 acest cadru a fost modificat, micșorând în general numărul de activități şi acţiuni orientate spre educaţia militar-patriotică a tineretului, pregătirii tinerilor pentru serviciul militar. Cu timpul s-au exclus din multe documente nu numai noțiunea de educație militaro-patriotică dar și așa termeni ca patriotism și educația patriotică.
La început prin
Hotărârea Guvernului nr.272/1990 în Republica Moldova s-a exclus obiectul
Pregătirea premilitară ca disciplină obligatorie de învățămînt din instituții
preuniversitare, iar în statele școlilor funcția de conducător militar s-a
înlocuit cu psiholog. Curricula școlară modernă după anul 2013
nici nu prevede Pregătirea premilitară ca disciplină opțională.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1263/1998
s-a aprobat Concepţia educaţiei
militaro-patriotice a tineretului, care a avut un impact educativ respectiv,
dar care a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.796/2012.
Legea nr.25/2009 a
aprobată Strategia naţională pentru
tineret pe anii 2009–2013, în care se stipula că: ,,Educarea civică şi patriotică a tinerei generaţii reprezintă o
investiţie pe termen lung pentru orice societate. Numai un tînăr activ,
responsabil, informat şi instruit poate deveni un partener activ pentru
autorităţile publice”. Prin Hotărârea Guvernului nr.796/2012 și această strategie a fost
abrogată.
Ulterior, prin
Hotărârea Guvernului nr.1006/2014 au fost aprobate Strategia naţională de dezvoltarea sectorului de tineret 2020 şi
Planul de acţiuni privind implementarea acesteia. Nici în Strategia aceasta
nici în planul de acțiuni nu există
nici o remarcă, nici un obiectiv sau acțiune referitor la educația patriotică a
tineretului, numai zic de educația militaro-patriotică.
Pregătirea
cetăţenilor pentru apărarea Patriei se efectuează în conformitate cu
prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Legea nr.1245/2002 cu privire
la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei și Hotărârea Guvernului nr. 864/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la încorporarea cetăţenilor
în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus.
În
situația cînd stagiul îndeplinirii serviciului militar în termen în Armata
Națională s-a redus la un an, a avut de suferit profesionalismul ostașului,
pregătirea recruților pentru serviciul în armată a devenit deosebit de
importantă.
Ținând
seama de durata redusă a stagiului militar în termen, riscurile reale pentru
securitatea națională, este necesar de a facilita Pregătirea premilitară și
Educaţia civică a recruților. Scopul acestor activități importante este
pregătirea tineretului pentru apărarea patriei, însuşirea unor cunoştinţe şi
deprinderi militare - tehnice şi sanitare, educarea tinerilor în spiritul
disciplinei şi ordinii, al patriotismului, al abnegaţiei în apărarea
independenţei şi suveranităţii naţionale. Obiectivul general al educației
cetățeanului, ca un patriot și apărător ar trebui să reducă în mod semnificativ
tensiunile din relațiile interetnice, deosebirile geopolitice, constituind în
final un factor de unitate a armatei cu poporul.
Pregătirea premilitară, conform
cadrului normativ în vigoare, se organizează, pe bază de voluntariat, cu
tinerii apți din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 16 ani și
până la încorporare, în scopul însușirii unor cunoștințe și formării de
deprinderi militare și tehnico-aplicative, dezvoltării sentimentelor patriotice
şi formării principiilor morale, precum şi în scopul educării lor civice. Organizarea
centrelor de pregătire premilitară, a cercurilor tehnico-aplicative, conţinutul
programelor de instruire, numărul de ore necesare şi alte chestiuni privind
participarea recruţilor la pregătirea premilitară sunt prevăzute în regulamentele
elaborate de Ministerul Apărării în comun cu Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării.
Conținutul Pregătirii
premilitare a recruţilor este orientat spre însușirea de către recruți a
necesității Forțelor Armate, structura și caracteristicile Armatei Naționale,
datoria cetățenilor de a apăra Patria, cerințele jurământului militar,
regulamentele militare. La fel tinerii se familiarizează cu armamentul și
tehnica de luptă, particularitățile serviciului militar, obligațiunile
militarului, condițiile de trai și de serviciu a soldaților. În final
pregătirea premilitară facilitează adaptarea tinerilor la serviciul militar în
cazul încorporării acestora în Forțele Armate.
Pregătirea
premilitară include predarea unui curs facultativ de pregătire militară
elementară pentru elevii instituţiilor de învăţământ secundar care au fost
recrutaţi în modul stabilit.
Conducerea şi controlul asupra
organizării pregătirii militare elementare revin organelor
administrativ-militare, în comun cu organele de învăţământ care asigură în
acest scop:
a) pregătirea
instructiv-metodică a conducătorilor cursului de pregătire militară elementară
în instituţiile de învăţământ;
b) acordarea
ajutorului tehnico-material şi metodic necesar conducătorilor instituţiilor de
învăţământ în amenajarea cabinetelor de studii la pregătirea militară
elementară;
c) organizarea
competiţiilor sportive şi altor activităţi militar-patriotice cu participarea
recruţilor din teritoriu;
d) analiza
rezultatelor şi întocmirea dărilor de seamă privind desfăşurarea pregătirii
militare elementare.
Predarea cursului facultativ
se efectuează în conformitate cu Programa privind pregătirea militară
elementară, aprobată de Ministerul Apărării şi Ministerul Educaţiei.
La sfârşitul anului
de studii, conducătorii instituţiilor de învăţământ secundar prezintă în
organele administrativ-militare teritoriale certificatele despre absolvirea
cursului facultativ de pregătire militară elementară, în baza cărora se face
înscrierea corespunzătoare în adeverinţele de recrutare şi în fişele de
evidenţă ale recruţilor, cu indicarea timpului şi locului de absolvire.
Actualmente,
din lipsa desfășurării cursului Pregătirii premilitare, starea de spirit în
rîndul multor tineri este pacifistă, autoritatea serviciului militar este
destul de joasă. Această stare se mai datorează reducerii protecției sociale a
militarilor, bugetului militar auster. Un factor real negativ este și creșterea
numărului de recruți inapți din punct de vedere medical, precum și cruza
economică, demografică ce a adus la un nivel scăzut de nașteri. Cursului
Pregătirii premilitare va orienta și va pregăti tinerii spre îmbrățișarea
diverselor profesii necesare societății ca militari, polițiști, pompieri,
grăniceri, etc. Iar fetele care vor trece cursul în mod mai leger vor cunoaște
și vor putea să acorde ajutorului medical primar, necesar vieții fiecărui om.
Pregătirea
premilitară se desfășoară cu tineretul în mai multe state cum ar fi: Federația
Rusă, Kazahstan, Belarus, Ucraina, Kîrghizstan, Uzbekistan, Armenia,
Azerbaidjan, Georgia, Israiel, Marea Britanie etc.. Se știe atât
din trecut, cât și din experiența altor state unde se desfășoară
actualmente astfel de cursuri, că tinerii care au studiat cursului
Pregătirii premilitare sunt mai disciplinați, ordonați, au un comportament
respectuos față de colegi și profesori, manifestă un respect față de legi și
datorii civice.
Educaţia
civică(militaro-patriotică) a tineretului se organizează în procesul de instruire
a generaţiei în creştere şi include activitatea multilaterală, sistematică şi
coordonată a autorităţilor administraţiei publice, a persoanelor cu funcţie de
răspundere ale instituţiilor publice şi agenţilor economici, în comun cu
Ministerul Apărării şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale în
care este prevăzut serviciul militar,
Scopul Educaţiei
civice a recruţilor este formarea şi dezvoltarea conştiinţei patriotice şi a
devotamentului profund a recruţilor faţă de Patrie, a respectului
faţă de Constituţia Republicii Moldova şi legislaţia în vigoare, pregătirea lor
moral-psihologică pentru apărarea Patriei.
Educația
militaro-patriotică și civică are ca obiective formarea şi dezvoltarea la
tineri a unor calităţi și virtuți importante precum patriotismul, maturitatea
civică, responsabilitatea socială, simţul datoriei, respectarea tradiţiilor
naționale și militare, tendinţa de a păstra valorile cultural-istorice,
pregătirea de a învinge greutăţile etc..
Pentru
atingerea acestui scop activitatea educativă trebuie să se concentreze
prioritar asupra promovării imaginii Forţelor Armate în societate prin
intermediul intensificării educaţiei civice și militaro-patriotice a
cetăţenilor. Una dintre metodele de implementare a acestei sarcini este
sprijinirea activităţilor educaţionale şi informaţionale privind problematica
securităţii naţionale în vederea promovării în rândurile populaţiei tinere a
unei bune înţelegeri a problemelor din sectorul de securitate naţională.
Impactul educațional acestor activități a fost, este și va fi în viitor formarea la generația
tânără a valorilor spirituale și patriotice, calităților și competențelor
profesionale, revigorarea sentimentului de devotament față de datoria
constituțională și cea militară, precum și pregătirea pentru manifestarea
acestora în diferite sfere ale societății, în special în serviciul militar și
cel civil.
Conținutul
Educaţiei civice a recruţilor include studierea istoriei, culturii şi
tradiţiilor militare ale poporului moldovenesc, a Constituţiei şi legislaţiei
Republicii Moldova referitor la îndeplinirea serviciului militar în cadrul
Forţelor Armate.
Educaţia civică se
realizează de către autorităţile administraţiei publice locale, organele
administrativ-militare, persoanele cu funcţii de răspundere ale instituţiilor
publice şi agenţilor economici, în colaborare cu organizaţiile veteranilor de
război şi ai Forţelor Armate.
Școala
fiind cea mai importantă instituție de învățământ, pune bazele viziunii asupra
lumii, ideologiei și principiilor morale. Programele de instruire actuale
necesită perfecționare luînd în considerație și starea de spirit patriotic
destul de jos în rîndul tineretului și situația geopolitică încordată în jurul
Republicii Moldova. Pentru recuperarea acestor lacune este necesar
reîntroducerea obligatorie a cursului pregătirii premilitare. Cursul
obligatoriu a Pregătirii premilitare și Educației civice și militaro-patriotice
desfășurat în instituțiile de învățămînt, poate contribui la unificarea
întregii societăți pentru apărarea comună a statului.
În
concluzii putem să menționăm că excluderea
disciplinei Pregătirea premilitară din instituțiile de învățămînt a generat
apariția unui șir de fenomene psiho-sociale negative în rîndul tinerilor, cum
ar fi pacifism, nonpatriotism, eschivarea de la serviciul militar, dezertarea,
creșterea contravențiilor și infracțiunilor, dispersarea societății pe criterii
geopolitice, tensionarea relațiilor interetnice, etc.
Pentru
a redresa situația în condițiile financiare reale și starea geopolitică
complicată în zonă este necesar de reîntrodus Educația militaro-patriotică și
civică și Pregătirea premilitară a
tinerilor în toate instituțiile de învățămînt preuniversitar.
