Inteligența Artificială – cheia modernizării accelerate a apărării Republicii Moldova

Programul de activitate al Guvernului propune o viziune ambițioasă pentru dezvoltarea sectorului apărării: o Armată Națională modernă, interoperabilă, bine pregătită și capabilă să răspundă amenințărilor actuale. Documentul acordă o atenție deosebită dezvoltării capabilităților militare, rezilienței naționale, educației militare, cercetării și cooperării internaționale, vezi. Program de activitate a Guvernului

Totuși, există o diferență semnificativă între acest program și strategiile moderne de apărare adoptate în statele membre NATO și Uniunea Europeană: inteligența artificială este menționată o singură dată, exclusiv în contextul instruirii personalului militar.

În realitate, AI a devenit una dintre tehnologiile fundamentale ale transformării sectorului apărării. Ea nu înlocuiește factorul uman, ci îl completează, accelerează procesele decizionale și permite utilizarea mai eficientă a resurselor limitate.

Pentru un stat precum Republica Moldova, care urmărește modernizarea accelerată a sectorului apărării în condițiile unor resurse financiare și umane limitate, AI poate reprezenta unul dintre cei mai importanți multiplicatori de eficiență. 

1. Capabilități militare, tehnologii și infrastructură

Programul prevede dezvoltarea sistemelor de supraveghere, radiolocație, avertizare timpurie, apărare anti-dronă, comunicații securizate și comandă-control.

Toate aceste domenii sunt deja transformate de inteligența artificială.

AI poate analiza simultan informațiile provenite de la radare, senzori, drone și sateliți, identificând automat amenințările și reducând timpul necesar pentru luarea deciziilor. Algoritmii de învățare automată pot diferenția obiectele reale de alarmele false, pot detecta traiectorii neobișnuite și pot prioritiza amenințările pentru operatorii umani.

În apărarea anti-dronă, AI este utilizată pentru identificarea automată a tipului dronei, estimarea nivelului de risc și asistarea operatorului în selectarea măsurilor de răspuns. În domeniul logisticii, aceasta poate anticipa necesarul de combustibil, muniții și piese de schimb, reducând costurile și timpul de reacție.

Rezultatul este o capacitate sporită de supraveghere, reacție mai rapidă și utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile. 

2. Reziliență națională, mobilizare și rezervă

Programul urmărește digitalizarea registrului resurselor de apărare, modernizarea mobilizării și dezvoltarea rezilienței naționale.

Inteligența artificială poate transforma aceste obiective într-un sistem inteligent de management al resurselor.

Modelele predictive pot estima disponibilitatea rezerviștilor, necesarul de resurse în funcție de diferite scenarii și impactul unor situații de criză asupra infrastructurii critice. AI poate identifica vulnerabilitățile infrastructurii naționale și poate sprijini planificarea măsurilor preventive.

În cazul unor situații de urgență, algoritmii pot prioritiza automat distribuirea resurselor și coordonarea instituțiilor implicate.

Rezultatul îl constituie o mobilizare mai rapidă, reducerea timpului de reacție și o coordonare interinstituțională mai eficientă.

 3. Personal militar, carieră și protecție socială

Gestionarea resurselor umane reprezintă una dintre cele mai costisitoare activități ale unei armate moderne.

AI poate analiza indicatorii privind retenția personalului, identifica riscurile de plecare din sistem, propune trasee personalizate de dezvoltare profesională și optimiza planificarea carierei.

Totodată, instrumentele inteligente pot automatiza procese administrative repetitive, permițând specialiștilor în resurse umane să se concentreze asupra activităților strategice.

Rezultatul este creșterea retenției personalului, reducerea birocrației și utilizarea mai eficientă a capitalului uman. 

4. Educație militară, instruire și leadership

Acesta este singurul subcapitol în care programul menționează explicit inteligența artificială.

În practică, potențialul AI este însă mult mai larg.

Instructorii pot utiliza simulări inteligente adaptate nivelului fiecărui cursant, sisteme virtuale de instruire, analiză automată a performanței și platforme educaționale capabile să personalizeze procesul de învățare.

Exercițiile tactice pot fi simulate prin modele AI care generează comportamente complexe ale adversarului, oferind militarilor experiențe apropiate de realitatea câmpului de luptă.

Rezultatul este o pregătire mai realistă, costuri reduse și dezvoltarea accelerată a competențelor. 

5. Industria de apărare, cercetare și inovare

Programul urmărește dezvoltarea cercetării și cooperării dintre mediul militar, universități și sectorul privat.

Inteligența artificială poate deveni catalizatorul acestui ecosistem.

Universitățile pot dezvolta modele AI pentru analiză geospațială, securitate cibernetică, analiză video, logistică militară și managementul situațiilor de criză.

Companiile locale pot crea aplicații duale utilizabile atât în sectorul civil, cât și în cel militar, stimulând dezvoltarea industriei naționale și atragerea finanțărilor europene.

Rezultatul este consolidarea capacității naționale de inovare și integrarea Republicii Moldova în ecosistemul european al tehnologiilor de apărare. 

6. Bună guvernanță, integritate și achiziții strategice

AI nu este utilă doar pe câmpul de luptă.

Algoritmii pot analiza volume mari de documente privind achizițiile publice, identifica anomalii, conflicte de interese, riscuri contractuale și abateri de la planificarea bugetară.

Instrumentele inteligente pot sprijini auditul intern, managementul riscurilor și evaluarea performanței proiectelor strategice.

Rezultatul îl constituie creșterea transparenței, reducerea riscurilor de fraudă și utilizarea mai eficientă a fondurilor publice. 

7. Cooperare internațională și integrare europeană

Republica Moldova își propune consolidarea interoperabilității cu Uniunea Europeană și partenerii strategici.

În prezent, numeroase state utilizează platforme AI pentru schimbul securizat de informații, analiza situației operaționale, instruire comună și planificare.

Adoptarea unor soluții compatibile cu standardele europene ar facilita participarea Republicii Moldova la proiecte comune de cercetare și dezvoltare, precum și integrarea în inițiativele europene dedicate transformării digitale a sectorului apărării.

Rezultatul este creșterea interoperabilității și valorificarea mai eficientă a sprijinului oferit de partenerii externi. 

Exemple internaționale

 Transformarea digitală a apărării bazată pe AI nu mai reprezintă un proiect de viitor, ci o realitate.

Statele Unite utilizează inteligența artificială ca o componentă strategică a procesului de modernizare a apărării, integrând-o în activități de analiză a informațiilor, planificare operațională, logistică militară, sprijin decizional și dezvoltare a sistemelor autonome. În cadrul structurilor de apărare americane, AI este utilizată pentru procesarea rapidă a unor volume mari de date provenite din surse multiple — imagini satelitare, senzori de supraveghere, comunicații, rapoarte operative, date geospațiale și informații provenite din surse deschise (OSINT). Prin utilizarea algoritmilor de învățare automată, aceste date sunt corelate și analizate pentru identificarea tiparelor, anticiparea evoluțiilor din mediul operațional și sprijinirea deciziilor comandanților militari.

Un exemplu relevant îl reprezintă inițiativa Project Maven, lansată de Departamentul Apărării al SUA, care utilizează algoritmi de inteligență artificială pentru analiza imaginilor colectate de drone și alte platforme de supraveghere. Sistemele bazate pe AI pot identifica automat obiecte, activități sau modificări în teren, reducând timpul necesar analizei manuale a unor cantități foarte mari de informații și oferind factorilor de decizie o imagine operațională actualizată.

În domeniul planificării logistice, armata americană aplică soluții de inteligență artificială pentru optimizarea lanțurilor de aprovizionare, gestionarea stocurilor, prognozarea necesarului de resurse și planificarea transporturilor militare. AI permite analiza simultană a unor factori precum consumul de muniții și combustibil, disponibilitatea tehnicii, condițiile geografice și riscurile logistice, contribuind la creșterea eficienței operațiunilor militare și reducerea timpului de reacție.

În procesul decizional, inteligența artificială este utilizată ca instrument de sprijin pentru comandanți, nu ca substitut al deciziei umane. Sistemele de analiză asistată de AI pot genera scenarii, evalua riscuri, identifica oportunități operaționale și oferi recomandări pe baza datelor disponibile. Aceste capacități sunt integrate în conceptul de război bazat pe date (data-driven warfare), unde superioritatea informațională devine un element esențial al avantajului militar.

De asemenea, Statele Unite investesc masiv în dezvoltarea sistemelor autonome și semi-autonome, inclusiv vehicule aeriene fără pilot, sisteme maritime autonome și platforme terestre robotizate. Programe precum inițiativa Replicator, coordonată de Departamentul Apărării, urmăresc dezvoltarea rapidă și desfășurarea unor capacități militare autonome, bazate pe tehnologii avansate, capabile să opereze în medii complexe și contestate.

Coordonarea acestor procese este realizată prin structuri specializate, precum Chief Digital and Artificial Intelligence Office (CDAO) din cadrul Departamentului Apărării al SUA, care are rolul de a accelera adoptarea inteligenței artificiale, dezvoltarea infrastructurii digitale, stabilirea standardelor de utilizare responsabilă a AI și integrarea noilor tehnologii în cadrul forțelor armate. În paralel, organizații precum Defense Advanced Research Projects Agency dezvoltă tehnologii emergente destinate menținerii avantajului strategic american în domeniul apărării.

Experiența Statelor Unite demonstrează că inteligența artificială nu este privită doar ca o tehnologie auxiliară, ci ca un factor de transformare structurală a modului în care sunt colectate informațiile, planificate operațiunile, gestionate resursele și desfășurate acțiunile militare. Modelul american indică o tranziție de la forțe armate centrate pe platforme și echipamente către forțe armate bazate pe integrarea datelor, conectivitate digitală și capacități de analiză avansată.

Această evoluție confirmă faptul că AI devine un element determinant al competitivității militare în secolul XXI, iar statele care reușesc să combine eficient datele, infrastructura digitală și factorul uman vor avea un avantaj semnificativ în plan strategic și operațional.

Regatul Unit a adoptat o abordare strategică privind integrarea inteligenței artificiale în domeniul apărării, considerând această tehnologie un factor esențial pentru consolidarea avantajului operațional, creșterea vitezei procesului decizional și modernizarea capabilităților militare. Utilizarea AI în apărare este inclusă în cadrul mai larg al transformării digitale a forțelor armate britanice și este orientată spre dezvoltarea unor sisteme care sprijină militarii și factorii de comandă, fără a elimina rolul deciziei umane în procesele critice.

Un exemplu concret îl reprezintă activitatea desfășurată de Ministerul Apărării al Regatului Unit (Ministry of Defence – MoD), care a elaborat politici și cadre de guvernanță pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în operațiunile militare. În anul 2022, Ministerul Apărării britanic a publicat o strategie de transformare digitală care evidențiază rolul tehnologiilor emergente, inclusiv al inteligenței artificiale, în crearea unei forțe armate mai agile, conectate și capabile să opereze într-un mediu de securitate complex. Ministry of Defence (United Kingdom)

În domeniul analizei informațiilor, Regatul Unit utilizează soluții bazate pe inteligență artificială pentru procesarea unor volume mari de date provenite din surse multiple: imagini satelitare, date provenite de la senzori, comunicații, informații din surse deschise (OSINT) și date operaționale. Aceste tehnologii permit identificarea mai rapidă a tiparelor, detectarea modificărilor în mediul operațional și sprijinirea structurilor de informații în evaluarea amenințărilor. Un exemplu relevant este utilizarea algoritmilor de analiză a imaginilor și a datelor colectate prin sisteme de supraveghere pentru reducerea timpului necesar identificării obiectivelor și evaluării situației din teren.

Un rol important îl are colaborarea dintre Ministerul Apărării britanic, instituțiile de cercetare și industria de apărare. Prin inițiative precum Defence Science and Technology Laboratory (Dstl), Regatul Unit dezvoltă și testează tehnologii avansate de inteligență artificială destinate domeniilor precum analiza datelor, autonomie militară, simularea operațiunilor și sprijinirea procesului de comandă și control. Aceste cercetări urmăresc integrarea AI în arhitecturile militare existente, menținând în același timp principiile de legalitate, responsabilitate și control uman.

În plan operațional, inteligența artificială este utilizată pentru îmbunătățirea planificării militare, inclusiv prin simularea unor scenarii complexe, optimizarea utilizării resurselor și sprijinirea procesului de luare a deciziilor. Sistemele inteligente pot analiza rapid mai multe variante de acțiune, pot identifica riscuri și pot furniza recomandări comandanților, reducând timpul dintre colectarea informațiilor și adoptarea unei decizii. Acest aspect este considerat de autoritățile britanice un avantaj important într-un context în care conflictele moderne se desfășoară într-un ritm accelerat, iar superioritatea informațională devine un element determinant.

Un alt domeniu prioritar este dezvoltarea capabilităților digitale și a infrastructurii necesare pentru integrarea AI în forțele armate. Regatul Unit investește în sisteme de comunicații securizate, platforme de analiză a datelor și tehnologii de tip „cloud militar”, care permit utilizarea eficientă a algoritmilor de inteligență artificială pe timpul operațiunilor. Conceptul de „forță armată digitalizată” urmărește conectarea senzorilor, platformelor și factorilor de decizie într-un ecosistem informațional comun, capabil să ofere o imagine operațională actualizată.

În același timp, strategia britanică pune accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Autoritățile britanice susțin că AI trebuie să fie aplicată în conformitate cu dreptul internațional umanitar, principiile etice și cerințele de transparență și responsabilitate. În cazul sistemelor autonome sau semi-autonome, decizia finală privind utilizarea forței trebuie să rămână sub control uman, iar tehnologia trebuie să fie utilizată ca instrument de sprijin, nu ca substitut al responsabilității comandamentului militar.

Experiența Regatului Unit demonstrează că integrarea inteligenței artificiale în apărare nu se limitează la achiziția unor tehnologii noi, ci presupune o transformare instituțională complexă: dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, adaptarea proceselor de comandă, crearea unor mecanisme de guvernanță și consolidarea cooperării dintre armată, mediul academic și industria tehnologică. Prin această abordare, Regatul Unit urmărește să obțină un avantaj strategic într-un mediu de securitate în care superioritatea informațională și capacitatea de adaptare tehnologică devin factori decisivi ai puterii militare.

Franța investește în AI pentru comandă și control, analiză de date, cercetare militară și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Franța consideră inteligența artificială o capacitate strategică pentru menținerea autonomiei sale de apărare și pentru consolidarea rolului său militar în Europa. În cadrul strategiei naționale de apărare, AI este tratată nu doar ca o tehnologie de sprijin, ci ca un factor de transformare a modului în care sunt planificate, conduse și executate operațiile militare.

Un domeniu prioritar îl constituie sistemele de comandă și control (C2 – Command and Control). Forțele armate franceze dezvoltă soluții bazate pe AI capabile să sprijine comandanții în procesul de luare a deciziilor prin analiza rapidă a unui volum mare de informații provenite din surse multiple: senzori militari, sateliți, drone, sisteme radar, comunicații și baze de date operaționale. Aceste tehnologii permit reducerea timpului dintre identificarea unei situații și adoptarea unei decizii, ceea ce reprezintă un avantaj important în conflictele moderne caracterizate prin viteză și complexitate ridicată.

Un exemplu relevant este programul francez de apărare digitală și inteligență artificială coordonat de Agenția pentru Inovare în Apărare (Agence de l'innovation de défense – AID), care sprijină dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru utilizare militară. Franța a creat structuri specializate dedicate cercetării în domeniul AI pentru apărare, inclusiv centre de expertiză care analizează aplicarea algoritmilor în domenii precum recunoașterea automată a obiectelor, analiza imaginilor satelitare, securitatea cibernetică și sprijinul decizional.

În domeniul analizei de date militare, AI este utilizată pentru procesarea informațiilor provenite din operațiuni de supraveghere și recunoaștere. Capacitatea algoritmilor de a identifica tipare, de a corela date din surse diferite și de a detecta schimbări într-un mediu operațional permite îmbunătățirea activităților de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR – Intelligence, Surveillance and Reconnaissance). Astfel, militarii pot obține o imagine operațională mai precisă și actualizată a situației din teren.

Franța investește, de asemenea, în cercetarea militară aplicată, urmărind dezvoltarea unor tehnologii precum sisteme autonome, roboți militari, drone inteligente, simulatoare avansate și instrumente de instruire bazate pe AI. În acest context, Parisul acordă o atenție deosebită menținerii controlului uman asupra utilizării forței, promovând conceptul de „inteligență artificială de încredere” (AI de confiance), care presupune sisteme verificabile, explicabile și conforme cu dreptul internațional umanitar.

Un alt obiectiv strategic îl reprezintă consolidarea industriei naționale de apărare. Franța utilizează AI pentru a menține competitivitatea companiilor sale din sectorul apărării și pentru a reduce dependența tehnologică de furnizori externi. Companii franceze de profil dezvoltă soluții bazate pe AI pentru aviație militară, sisteme navale, vehicule blindate, securitate cibernetică și comunicații militare. Integrarea AI în programele industriale de apărare urmărește crearea unei baze tehnologice proprii capabile să susțină autonomia strategică a Franței și a Europei.

În domeniul cooperării internaționale, Franța promovează utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Experiența acumulată în integrarea AI în structurile militare contribuie la dezvoltarea unor capacități comune europene, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, schimbului de informații și operațiunilor multinaționale.

Prin urmare, abordarea franceză demonstrează că inteligența artificială este percepută ca o capacitate militară strategică, comparabilă ca importanță cu dezvoltarea aviației militare, a spațiului cosmic sau a capabilităților cibernetice. Investițiile în AI urmăresc nu doar modernizarea armatei, ci și păstrarea independenței tehnologice, accelerarea procesului decizional militar și adaptarea forțelor armate la caracteristicile conflictelor viitorului.

Germania promovează utilizarea AI în logistică, securitate cibernetică și cooperare industrială în cadrul inițiativelor europene.

Germania reprezintă unul dintre principalii actori europeni care promovează utilizarea inteligenței artificiale (AI) ca instrument strategic pentru consolidarea capacităților economice, industriale și de securitate. Abordarea germană este orientată spre integrarea AI în domenii cu impact direct asupra rezilienței statului, inclusiv logistica militară și civilă, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică și dezvoltarea cooperării tehnologice europene.

În domeniul logisticii, Germania utilizează soluții bazate pe inteligență artificială pentru optimizarea proceselor de planificare, transport și gestionare a resurselor. În cadrul Bundeswehr (Forțele Armate Germane), AI este analizată și implementată pentru îmbunătățirea proceselor logistice, prin capacități de prognozare a necesarului de echipamente, optimizarea lanțurilor de aprovizionare și identificarea anticipată a posibilelor blocaje operaționale. Experiențele recente ale conflictelor moderne au demonstrat importanța unei logistici rapide și adaptabile, iar Germania consideră că sistemele inteligente pot contribui la creșterea eficienței operaționale și la reducerea timpului de reacție.

Un exemplu relevant îl constituie participarea Germaniei la proiectele europene de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, inclusiv în cadrul Fondului European de Apărare (European Defence Fund – EDF) și al inițiativelor de cooperare structurată permanentă ale Uniunii Europene (PESCO). Prin aceste mecanisme, Germania sprijină dezvoltarea unor tehnologii comune, precum analiza automată a datelor, sisteme de sprijin decizional, platforme digitale de comandă și control, precum și soluții AI destinate gestionării eficiente a resurselor.

În domeniul securității cibernetice, Germania tratează inteligența artificială ca pe un element esențial al apărării împotriva amenințărilor informatice moderne. Instituții precum Bundeswehr și Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnik dezvoltă și utilizează capacități avansate pentru detectarea automată a atacurilor informatice, analiza comportamentelor anormale în rețele și identificarea rapidă a vulnerabilităților. AI este considerată un instrument necesar pentru gestionarea volumului mare de date generate de infrastructurile digitale moderne, unde metodele tradiționale de analiză nu mai sunt suficiente.

În același timp, Germania promovează o abordare europeană privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Statul german susține dezvoltarea unor standarde comune la nivelul Uniunii Europene privind transparența algoritmilor, securitatea sistemelor AI și utilizarea acestora în domenii sensibile, inclusiv apărare și securitate. Această poziție este reflectată în cooperarea cu partenerii europeni pentru crearea unei baze tehnologice comune și reducerea dependenței de furnizori externi de tehnologii critice.

Un alt domeniu important este cooperarea industrială. Germania utilizează AI pentru modernizarea sectorului său industrial, inclusiv prin conceptul de Industrie 4.0, care presupune integrarea tehnologiilor digitale avansate în procesele de producție. Companiile germane din industria de apărare, aerospațială și tehnologică dezvoltă soluții bazate pe inteligență artificială pentru mentenanță predictivă, simulare, automatizarea proceselor și creșterea eficienței producției. Prin colaborarea dintre sectorul public, companiile private și instituțiile de cercetare, Germania urmărește consolidarea unei baze industriale europene capabile să susțină autonomia strategică a Uniunii Europene.

În contextul european, Germania consideră AI nu doar o tehnologie economică, ci și o capacitate strategică de securitate. Experiențele acumulate în urma războiului din Ucraina au accentuat necesitatea utilizării tehnologiilor digitale pentru analiza informațiilor, protecția infrastructurilor critice, gestionarea logisticii și adaptarea rapidă la schimbările mediului de securitate. Astfel, Germania promovează o integrare graduală a inteligenței artificiale în structurile sale de apărare și securitate, menținând în același timp principiul controlului uman asupra deciziilor cu impact major.

Prin această abordare, Germania urmărește să combine avantajele tehnologice ale inteligenței artificiale cu cooperarea europeană, dezvoltând un model în care AI devine un factor de creștere a eficienței operaționale, a competitivității industriale și a rezilienței strategice a Europei.

Israel reprezintă unul dintre exemplele cele mai avansate privind integrarea inteligenței artificiale și a sistemelor inteligente în domeniul apărării. În contextul unui mediu de securitate caracterizat prin amenințări complexe și dinamice — atacuri cu rachete, utilizarea dronelor, război electronic, operațiuni de influență și acumularea unor volume mari de date provenite din multiple surse — Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au dezvoltat și implementat tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru creșterea vitezei de reacție și îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor.

Un domeniu important îl constituie analiza automată a datelor provenite de la o rețea extinsă de senzori militari și civili. Sistemele inteligente colectează și corelează informații furnizate de radare, sateliți, drone de supraveghere, camere electro-optice, sisteme de comunicații și alte surse de informații. Prin utilizarea algoritmilor de învățare automată, aceste sisteme pot identifica rapid tipare, anomalii și modificări ale situației operative, reducând timpul necesar analizei realizate exclusiv de operatorii umani.

Un exemplu relevant îl reprezintă sistemele de avertizare timpurie dezvoltate pentru detectarea și clasificarea amenințărilor aeriene. Israel utilizează infrastructuri avansate de supraveghere, precum sistemele radar integrate cu platformele de apărare antiaeriană, care permit identificarea rapidă a lansărilor de rachete și a traiectoriilor acestora. Datele sunt analizate automat pentru a determina tipul amenințării, zona probabilă de impact și nivelul de risc, permițând autorităților și structurilor militare să adopte măsuri de protecție într-un interval de timp foarte redus.

În domeniul apărării anti-dronă, Israel a investit semnificativ în dezvoltarea unor capacități capabile să detecteze, urmărească și neutralizeze vehiculele aeriene fără pilot. Creșterea utilizării dronelor de către actori statali și non-statali a determinat necesitatea unor sisteme capabile să distingă rapid între obiecte aeriene obișnuite și posibile amenințări. Inteligența artificială este utilizată pentru analiza semnalelor radar, identificarea comportamentului specific al dronelor, clasificarea țintelor și sprijinirea deciziei privind metoda de interceptare.

Un alt domeniu de aplicare este sprijinirea procesului decizional al comandanților militari. Sistemele informatice bazate pe AI pot integra date din diferite surse operaționale și pot furniza o imagine comună a câmpului de luptă („common operational picture”). Aceste instrumente permit comandanților să evalueze mai rapid situația, să identifice riscurile, să stabilească priorități și să planifice acțiuni într-un mediu în care viteza deciziei poate influența rezultatul unei operațiuni.

În conflictele recente din regiune, Israel a demonstrat utilizarea unor sisteme algoritmice pentru analiza unor volume mari de informații de recunoaștere și identificarea obiectivelor potențiale. Unele sisteme au fost concepute pentru a sprijini analiștii și comandanții prin prioritizarea informațiilor relevante și accelerarea procesului de evaluare a situației. Totodată, utilizarea acestor tehnologii a generat dezbateri internaționale privind necesitatea menținerii controlului uman, verificarea informațiilor furnizate de algoritmi și respectarea normelor dreptului internațional umanitar.

Experiența Israelului evidențiază faptul că inteligența artificială nu înlocuiește complet factorul uman în domeniul militar, ci acționează ca un multiplicator de capacitate. Rolul principal al acestor sisteme este de a procesa rapid cantități mari de date, de a reduce timpul dintre detectarea unei amenințări și adoptarea unei decizii și de a permite forțelor armate să opereze mai eficient într-un mediu de securitate caracterizat prin complexitate și incertitudine.

Astfel, cazul Israelului demonstrează că integrarea inteligenței artificiale în apărare a trecut de la etapa experimentală la utilizarea operațională, devenind un element important al arhitecturii moderne de securitate, alături de capacitățile tradiționale militare, infrastructura de informații și pregătirea profesională a personalului.

Aceste exemple demonstrează că AI este utilizată în principal pentru creșterea vitezei de analiză, îmbunătățirea calității deciziilor, optimizarea logisticii și eficientizarea utilizării resurselor, menținând controlul uman asupra deciziilor critice.

 Ce ar putea câștiga Republica Moldova?

Introducerea explicită a inteligenței artificiale în toate direcțiile strategice ale Programului de dezvoltare al sectorului apărării ar putea genera beneficii semnificative:

• accelerarea procesului de modernizare militară;
• reducerea costurilor operaționale și administrative;
• utilizarea mai eficientă a resurselor umane și financiare;
• creșterea vitezei de reacție în situații de criză;
• consolidarea securității cibernetice;
• îmbunătățirea interoperabilității cu Uniunea Europeană și statele partenere;
• dezvoltarea industriei naționale de apărare și a cercetării aplicate;
• creșterea transparenței și eficienței managementului public;
• atragerea proiectelor europene de inovare și transformare digitală. 

Concluzie 

Programul Guvernului stabilește o direcție clară de modernizare a sectorului apărării. Totuși, într-un context internațional în care inteligența artificială redefinește modul de planificare, instruire, analiză, logistică și administrare a forțelor armate, simpla menționare a AI în procesul de instruire nu valorifică întregul potențial al acestei tehnologii.

Integrarea inteligenței artificiale în toate subcapitolele programului nu presupune înlocuirea factorului uman și nici automatizarea deciziilor privind utilizarea forței. Ea presupune utilizarea responsabilă a unor instrumente capabile să ofere analize mai rapide, informații mai precise și o administrare mai eficientă a resurselor. 

Pentru Republica Moldova, AI poate deveni un factor de modernizare accelerată, de creștere a rezilienței și de consolidare a interoperabilității cu partenerii europeni, contribuind la dezvoltarea unei capacități de apărare adaptate provocărilor secolului XXI.

Autor: Iurii Moisei