Jurământul Militar în Republica Moldova: Evoluție, Analiză și Propuneri de Modernizare

 Jurământul militar reprezintă un angajament solemn prin care militarii unei țări promit loialitate față de stat, popor și lege. În Republica Moldova, de-a lungul timpului, textul acestui jurământ a evoluat, reflectând schimbările sociale, politice și doctrinare ale statului. Acest articol analizează variantele succesive ale Jurământului militar din Republica Moldova și propune o variantă optimizată, adaptată cerințelor moderne.

Adoptarea unui jurământ militar modernizat nu este doar o formalitate, ci un pas necesar în evoluția armatei Republicii Moldova. Un text bine structurat, echilibrat și clar, care să reflecte atât angajamentul față de țară, cât și respectul pentru valorile democratice, ar contribui la consolidarea unei armate profesioniste și responsabile, capabile să își îndeplinească misiunea în orice context intern sau internațional. 

Analiza Comparativă a Jurământelor Militare 

 

1. Jurământul militar aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr. 783 din  18.11.1991

Privind aprobarea jurămîntului militar

 

„Eu, ....., cetățean al Republicii Moldova, chemat la datorie de țara mea, jur să fiu militar onest, disciplinat, vigilent și curajos, să respect legile republicii și regulamentele militare.

Jur să-mi apăr Patria chiar cu prețul vieții.”

 Acest jurământ este simplu și concis, punând accent pe trăsăturile personale ale militarului (onestitate, disciplină, curaj). Cu toate acestea, nu menționează expres loialitatea față de popor sau instituțiile statului, ceea ce poate genera ambiguități interpretative.

 

2. Jurământul militar aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr. 322 din  06.10.1995

cu privire la aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor Armate 

ale Republicii Moldova

 

„Eu, ...., cetățean al Republicii Moldova, intrând în rândurile Forțelor Armate, jur credință Republicii Moldova și poporului ei.

Jur să-mi apăr țara chiar și cu prețul vieții.

Să nu fac uz de arme împotriva poporului Republicii Moldova și a organelor constituționale alese de el.

Jur să respect legile Republicii Moldova și regulamentele militare.

Dacă voi călca jurământul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor Republicii Moldova.”

 Această variantă introduce elemente noi: loialitatea față de popor, interdicția folosirii armelor împotriva acestuia și sancțiuni pentru nerespectarea jurământului. Aceste aspecte reflectă o perioadă de instabilitate și teamă față de posibile conflicte interne. Totuși, referința la pedeapsă poate fi percepută ca o metodă coercitivă, iar menționarea organelor constituționale poate fi interpretată politic.

 

3. Jurământul militar aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2327 din  03.09.2009 privind aprobarea regulamentelor militare ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova 

 

„Eu, ........, cetățean al Republicii Moldova, jur credință Republicii Moldova și poporului ei.

Jur să-mi apăr Patria chiar și cu prețul propriei vieți, să respect legile Republicii Moldova și regulamentele militare.”

 

Această versiune simplifică jurământul, eliminând referințele la interdicția utilizării armelor și la sancțiuni. Deși clar și concis, pierde din forța angajamentului prin omiterea unor aspecte esențiale, cum ar fi protecția valorilor democratice sau responsabilitatea personală a militarului. 

 

1. LIMBAJ ȘI TON

Jurământul din 1991 folosește un ton solemn și direct, punând accent pe caracteristicile personale ale militarului („onest, disciplinat, vigilent, curajos”). Această formulare creează un angajament individual față de datoria militară.

Jurământul din 1995 introduce expresii mai puternice („jur credință Republicii Moldova și poporului ei”), ceea ce adaugă o dimensiune ideologică. De asemenea, apare o clauză de interdicție („Să nu fac uz de arme împotriva poporului Republicii Moldova și a organelor constituționale alese de el”), ceea ce sugerează o posibilă teamă de conflicte interne sau tentative de uzurpare a puterii.

Jurământul din 2009 este cel mai succint și elimină referințele la caracteristicile personale ale militarului și la restricțiile privind utilizarea armelor. Acest jurământ este mai neutru, dar mai puțin detaliat.

 

2. OMISIUNI ȘI SELECTIVITATE

Jurământul din 1991 nu menționează expres „poporul” sau „organele constituționale”, sugerând o loialitate primordială față de stat ca entitate.

Jurământul din 1995 introduce un angajament clar față de popor și structurile constituționale, ceea ce poate reflecta preocupările post-sovietice legate de legitimitatea puterii și de potențialele conflicte interne.

Jurământul din 2009 elimină orice referire la „popor” sau „organe constituționale”, ceea ce poate reflecta o tendință de standardizare a jurământului, dar și o evitare a implicațiilor politice.

 

3. SURSE ȘI PĂRTINIRE

Jurământul din 1995 este singurul care menționează o pedeapsă pentru încălcarea jurământului. Aceasta este o tehnică de responsabilizare, dar poate și sugera o teamă a autorităților de dezertare sau trădare în contextul instabilității post-independență.

Jurămintele din 1991 și 2009 nu conțin această amenințare explicită, ceea ce poate indica fie o încredere mai mare în loialitatea militarilor, fie o schimbare de abordare în recrutare.

 

4. TEHNICI DE INFLUENȚĂ

Jurământul din 1991 folosește un apel la caracterul individual al militarului, încurajând autocontrolul și disciplina.

Jurământul din 1995 combină elemente emoționale („jur credință poporului”), raționale (respectarea legilor) și coercitive (amenințarea cu pedeapsa).

Jurământul din 2009 este cel mai neutru, renunțând la elementele emoționale și coercitive, păstrând doar angajamentul față de stat și respectarea regulilor.

 

Care variantă este cea mai bună?

Jurământul din 1991 este clar și personalizat, dar lipsește referința la popor și structurile constituționale.

Jurământul din 1995 este cel mai detaliat, dar conține elemente coercitive care pot influența negativ percepția militarilor.

Jurământul din 2009 este cel mai standardizat, dar prea simplificat și lipsit de nuanțe care să sublinieze etica și responsabilitatea militară.

 

Propunere pentru un Jurământ Militar Modernizat

 Pe baza analizei de mai sus, propunem următoarea variantă optimizată:

 

„Eu, cetățean al Republicii Moldova, jur credință Patriei mele, poporului și Republicii Moldova.

Jur să-mi apăr țara chiar și cu prețul propriei vieți, să respect legile Republicii Moldova și regulamentele militare.

Jur să îndeplinesc ordinele legale ale comandanților și să apăr valorile democratice și constituționale ale statului.

Dacă îmi voi încălca jurământul, să răspund în fața conștiinței mele, a camarazilor și a legilor Republicii Moldova.”

 

Argumentele propunerii de modernizare

 

1. Clarificarea loialității – Menționarea explicită a loialității față de Patrie, popor și Republica Moldova elimină orice ambiguitate. Această formulare asigură că militarii nu își vor pune loialitatea în slujba unor interese înguste sau particulare, ci vor servi interesele statului și ale cetățenilor săi.

 

2. Respectarea ierarhiei militare și a legalității – Introducerea sintagmei „ordine legale ale comandanților” subliniază importanța respectării ordinii de comandă, dar doar în cadrul legal, prevenind astfel abuzurile și evitând executarea unor ordine contrare Constituției și legilor Republicii Moldova.

 

3. Apărarea valorilor democratice – Armata trebuie să fie un garant al statului de drept și al valorilor democratice, nu doar un executant mecanic al ordinelor. Această prevedere întărește angajamentul forțelor armate față de principiile constituționale și protejarea instituțiilor democratice.

 

4. Responsabilitate personală – În locul unei sancțiuni coercitive, se introduce un angajament moral și legal. Faptul că militarul răspunde „în fața conștiinței sale, a camarazilor și a legilor Republicii Moldova” adaugă o dimensiune personală a răspunderii, încurajând integritatea și disciplina dincolo de simpla frică de pedeapsă legală. 

 Necesitatea modernizării textului 

Jurământului militar din Republica Moldova

 Pentru a justifica necesitatea unei noi variante a jurământului militar, trebuie să analizăm câteva aspecte esențiale legate de contextul actual al Republicii Moldova și de rolul armatei într-un stat democratic. 

1. Alinierea la standardele militare internaționale

Un jurământ militar trebuie să reflecte valorile și angajamentele asumate de un stat în raport cu partenerii săi internaționali. În prezent, Republica Moldova colaborează cu organizații precum NATO și ONU, iar modernizarea textului jurământului ar putea contribui la consolidarea unei imagini de armată profesionistă, integrată în contextul securității regionale și internaționale. 

2. Clarificarea obiectivelor și responsabilităților militarului

Versiunile anterioare ale jurământului sunt fie prea generale (1991, 2009), fie conțin formulări care pot fi interpretate politic (1995). Noua variantă propusă introduce un echilibru între loialitatea față de stat, popor și respectarea valorilor democratice. Aceasta subliniază angajamentul militarului nu doar față de apărarea teritorială, ci și față de constituție și principiile statului de drept. 

3. Eliminarea ambiguităților și riscurilor de interpretare

Jurământul din 1995 include interdicția utilizării armelor împotriva poporului și a organelor constituționale, ceea ce poate sugera un context de instabilitate și neîncredere în autorități.

Versiunea din 2009, deși mai simplă, nu face referire la angajamente clare față de respectarea valorilor democratice și obligațiile profesionale. Noua variantă propusă clarifică aceste aspecte prin introducerea respectării ordinelor legale și prin menționarea expresă a apărării democrației. 

4. Introducerea responsabilității personale

Jurământul nu ar trebui să fie perceput doar ca o obligație impusă de stat, ci ca un angajament personal și conștient. Formula „să răspund în fața conștiinței mele, a camarazilor și a legilor Republicii Moldova” adaugă o dimensiune de responsabilitate morală, care este esențială într-o armată profesionistă. 

5. Creșterea coeziunii și a moralului militarilor

Un jurământ bine structurat și echilibrat nu doar că impune reguli, ci și inspiră militarii, oferindu-le un sentiment de apartenență și onoare. O formulare modernizată, care pune accent pe loialitate, profesionalism și responsabilitate, poate contribui la întărirea moralului trupelor și la crearea unui spirit de corp solid în rândurile Forțelor Armate. 

 

Concluzie

1. Evoluția jurământului militar din Republica Moldova reflectă tranziția statului de la independență la consolidarea unei armate profesioniste. Modificările succesive ale acestuia au fost influențate de schimbările politice, sociale și de securitate, fiecare versiune având puncte forte și limitări specifice contextului istoric.

2. Totuși, actualul text poate fi perfecționat pentru a include atât aspecte de loialitate, cât și responsabilitate clar definite. Un jurământ modernizat ar trebui să reflecte echilibrul dintre datoria militarului, respectarea principiilor democratice și angajamentul său personal față de popor și stat. Propunerea prezentată mai sus oferă un echilibru optim între claritate, principii democratice și angajament militar, asigurând astfel o bază solidă pentru loialitatea și profesionalismul militarilor Republicii Moldova.

3. Adoptarea unui astfel de text ar reprezenta un pas important spre modernizarea doctrinei militare a Republicii Moldova, consolidarea identității naționale și creșterea prestigiului instituțiilor de apărare. Aceasta ar contribui la crearea unei armate mai bine pregătite, motivate și aliniate la standardele internaționale moderne.

Autor: Iurii Moisei ©