Îndatoriile generale ale militarilor. Comentarii și explicații

 Practica arată că în cadrul sesiunilor de instruire privind regulamentele militare, unii comandanți se confruntă cu dificultăți în a comunica eficient noțiunile și terminologia specifică militarilor. Această problemă este adesea rezultatul lipsei de experiență a comandanților, precum și a nivelului scăzut de educație al unor militari în termen.

 Pentru a facilita înțelegerea acestor concepte și pentru a sprijini comandanții în abordarea acestor dificultăți, se propun comentarii și explicații detaliate pentru anumite aspecte din Regulamentul Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, care abordează diverse obligații ale militarilor. Materialul va fi util atât comandanților de subunități cât și studenților de la Academia Militară a Forțelor Armate ca material metodic.

Punctul 15. Militarul are următoarele îndatoriri:

 1) să-şi servească cu abnegaţie poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere cu jertfire de sine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării;

Iată o explicație mai detaliată a acestui punct:

Să-și servească cu abnegație poporul: înseamnă că militarul trebuie să-și dedice întreaga carieră și viață serviciului în beneficiul poporului său. El trebuie să fie gata să-și pună interesul personal în plan secundar și să fie devotat misiunii sale de a proteja și de a sluji cetățenii Republicii Moldova.

Să fie devotat Republicii Moldova: arată că militarul trebuie să fie loial statului și să manifeste o credință neclintită în valorile și interesele Republicii Moldova. El trebuie să se identifice cu țara și să fie gata să-și apere cu fermitate interesele.

Să apere cu jertfire de sine suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării: se referă la angajamentul militarului de a proteja suveranitatea națională a Republicii Moldova, adică dreptul țării de a-și guverna propriile afaceri fără intervenții străine. De asemenea, acesta trebuie să fie pregătit să-și pună în pericol propria viață pentru a apăra independența Republicii Moldova și teritoriul său împotriva oricărei amenințări externe sau interne.

În esență, acest punct subliniază faptul că militarii din Republica Moldova au o responsabilitate profundă față de țară și că sunt gata să-și pună viața în pericol pentru a apăra valorile și suveranitatea națională a Republicii Moldova. Este un angajament solemn și adânc legat de patriotism și loialitatea față de națiune.

 2) să respecte şi să îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale legilor Republicii Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;

Iată o desfășurare mai detaliată a acestui punct:

Respectarea legilor și Constituției: Militarul are obligația de a cunoaște și de a respecta în mod riguros toate legile și reglementările naționale. Acest lucru înseamnă că trebuie să se conformeze regulilor juridice și să acționeze în conformitate cu principiile legale în tot ceea ce face. Militarul nu trebuie să se implice în nicio activitate care contravine legilor Republicii Moldova.

Apărarea valorilor democrației constituționale: Republica Moldova este o țară care se bazează pe principiile democrației constituționale, ceea ce înseamnă că guvernarea se desfășoară în conformitate cu legea și că drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate. Militarul are responsabilitatea de a proteja aceste valori democratice și de a susține ordinea constituțională. El trebuie să fie un garant al drepturilor și libertăților cetățenilor.

Respectarea acordurilor internaționale: Republica Moldova este semnatară a unor acorduri și tratate internaționale. Militarul are datoria de a respecta și de a susține aplicarea acestor acorduri, asigurându-se că țara respectă angajamentele sale internaționale. De asemenea, în caz de conflict sau intervenție militară, militarul ar trebui să acționeze în conformitate cu dreptul internațional și să urmeze regulile și convențiile aplicabile.

În ansamblu, acest punct subliniază faptul că militarii trebuie să fie nu doar forțe de apărare, ci și apărători ai principiilor democratice și ai statului de drept, jucând un rol crucial în menținerea stabilității și a ordinii constituționale în Republica Moldova.

 3) să respecte Jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute necondiţionat, întocmai şi la timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;

Iată o explicație mai detaliată a acestui punct:

Jurământul militar: Militarii, la momentul intrării în serviciu, depun un jurământ prin care se angajează să-și dedice viața serviciului militar și să-și apere țara. Acest jurământ implică loialitate față de țară, suveranitate, independență și integritate teritorială. Prin urmare, respectarea jurământului este esențială pentru moralul și angajamentul militarilor.

Regulamentele militare: Fiecare structură militară are regulamente specifice care stabilesc standardele de comportament, procedurile și cerințele de bază pentru membrii săi. Militarii sunt obligați să respecte aceste regulamente, care pot acoperi aspecte precum disciplina, salutul militar, uniforma, igiena personală, procedurile de securitate etc.

Executarea ordinelor superiorilor: Militarii trebuie să execute ordinele primite de la superiorii lor (comandanții sau șefii), indiferent de natura acestor ordine. Acest lucru se datorează faptului că comandanții sunt responsabili pentru conducerea și coordonarea operațiunilor militare, iar executarea rapidă și eficientă a acestor ordine este crucială pentru succesul unei misiuni. Militarii trebuie să înțeleagă că nerespectarea ordinelor poate avea consecințe grave în cadrul unei forțe armate.

Responsabilitatea pentru modul de îndeplinire a misiunilor: Acest aspect subliniază faptul că militarii poartă o mare responsabilitate pentru modul în care îndeplinesc misiunile care le sunt încredințate. Ei trebuie să fie conștienți de impactul acțiunilor lor asupra succesului misiunilor și să își aducă contribuția la obiectivele unității militare și ale țării.

În ansamblu, punctul 3 subliniază importanța loialității și responsabilității în rândul militarilor, precum și nevoia de a urma instrucțiunile și ordinele primite de la comandanți pentru a asigura eficiența și coeziunea în cadrul forțelor armate.

 4) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale poporului său, ale unităţii militare, să păstreze demnitatea gradului şi uniformei militare pe care o poartă;

Iată o explicație mai detaliată a acestui punct:

Să prețuiască onoarea și gloria de luptă ale poporului său, ale unității militare: Acest aspect indică faptul că un militar trebuie să respecte și să aprecieze istoria militară a țării sale și a unității militare la care aparține. Acesta trebuie să fie conștient de sacrificiile și faptele de vitejie ale celor care au servit înaintea sa și să le onoreze. Onoarea și gloria militară reprezintă un sentiment de mândrie și recunoștință pentru tradiția militară a țării.

Să păstreze demnitatea gradului și uniformei militare pe care o poartă: Acest aspect se referă la faptul că un militar trebuie să se comporte cu demnitate și să respecte gradul și uniforma pe care le poartă. Uniforma militară reprezintă o simbolizare a autorității și disciplinei militare. Militarul trebuie să aibă în vedere că reprezintă o instituție și să se comporte într-un mod care să reflecte profesionalismul și respectul față de uniformă.

În esență, acest punct subliniază importanța respectului și a mândriei pentru tradiția militară, precum și a păstrării demnității și integrității personale în calitate de militar. Este un apel la responsabilitate și respect pentru valorile și imaginea instituțională a forțelor armate și a țării pe care militarul o servește.

 5) sa fie disciplinat şi vigilent, să păstreze cu stricteţe secretul militar, cel de stat, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente;

Această îndatorire conține mai multe aspecte importante:

Disciplină: Militarul trebuie să fie disciplinat, ceea ce înseamnă că el trebuie să respecte regulile și procedurile militare cu strictețe. Disciplina este esențială pentru menținerea ordinii și eficienței în forțele armate. Militarul trebuie să urmeze instrucțiunile și regulamentele militare cu precizie și să se comporte cu respect față de superiori și colegi.

Vigilență: Militarul trebuie să fie vigilent, adică să fie mereu atent și pregătit să reacționeze rapid în situații de urgență sau periculoase. Vigilența este crucială pentru asigurarea securității și protecției în timpul misiunilor militare.

Păstrarea secretului militar: Această parte a îndatoririi se referă la faptul că militarul trebuie să protejeze informațiile și activitățile militare clasificate. Acesta trebuie să păstreze cu strictețe confidențialitatea informațiilor sensibile legate de operațiunile militare, strategii și tactică. Aceasta este o măsură esențială pentru a preveni scurgeri de informații care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Secretul de stat: În plus, militarul trebuie să păstreze secretul de stat, ceea ce înseamnă că el trebuie să protejeze informațiile și documentele guvernamentale care au caracter secret și care sunt esențiale pentru securitatea națională. Aceasta include informații legate de politica de apărare, relațiile externe și altele.

Caracterul confidențial al unor activități și documente: În anumite cazuri, militarul poate avea acces la informații sau documente cu caracter confidențial care nu sunt neapărat secrete de stat, dar care sunt importante pentru operațiunile militare sau pentru protejarea intereselor naționale. Păstrarea confidențialității acestor informații sau documente este de asemenea esențială pentru buna funcționare a forțelor armate și pentru atingerea obiectivelor lor.

În concluzie, punctul 5 subliniază importanța disciplinei, vigilenței și păstrării secretului în cadrul activității militare, aceste aspecte fiind cruciale pentru eficiența și securitatea forțelor armate și pentru protejarea intereselor naționale.

 6) să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria profesională;

Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte:

Perfecționarea pregătirii: Militarul trebuie să fie într-o permanentă stare de învățare și perfecționare a abilităților sale militare. Aceasta înseamnă că el trebuie să participe la cursuri, antrenamente și exerciții de instruire pentru a-și dezvolta abilitățile necesare pentru îndeplinirea eficientă a misiunilor militare. Pregătirea poate include aspecte precum strategie, tactică, tehnici de luptă, comunicare, prim ajutor, tehnologie militară și multe altele.

Măiestria profesională: Militarul trebuie să fie expert în domeniul său de specializare sau ocupație militară. Acest lucru presupune să devină un maestru în tehnica sa, să înțeleagă în profunzime echipamentul și tehnicile legate de domeniul său și să fie capabil să acționeze eficient în circumstanțe dificile. Acest nivel de măiestrie poate salva vieți și asigura succesul în misiuni.

Adaptarea la schimbări: În lumea militară, tehnologia, tactica și strategiile se schimbă constant. Militarul trebuie să fie deschis și pregătit să se adapteze la noile dezvoltări și schimbări în domeniu. Acesta ar putea implica învățarea de noi tehnologii, adaptarea la strategii de luptă noi sau învățarea cum să utilizeze echipamente militare avansate.

Educația militară: Mulți militari participă la instituții de învățământ militar sau la cursuri de specialitate pentru a-și dezvolta cunoștințele și abilitățile. Acestea pot include academii militare, școli de specialitate sau cursuri de instruire avansată.

Dezvoltarea leadership-ului: Mulți militari aspiră să avanseze în funcții de conducere. Pentru a face acest lucru, trebuie să dezvolte abilitățile de leadership și capacitatea de a gestiona trupele într-un mod eficient și etic.

În general, punctul 6 subliniază importanța formării și dezvoltării continue a militarului pentru a asigura eficiența și competența în exercitarea funcțiilor sale militare. Această perfecționare este esențială pentru a răspunde la cerințele în continuă schimbare ale mediului militar și pentru a contribui la securitatea națională și la succesul misiunilor militare.

 7) să preţuiască camaraderia militară, să respecte drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor;

Acest punct subliniază două aspecte esențiale ale comportamentului și responsabilităților unui militar:

Camaraderia militară: Camaraderia militară reprezintă spiritul de unitate și solidaritate dintre membrii forțelor armate. Militarul trebuie să dezvolte și să mențină relații de încredere și prietenie cu colegii săi. Aceasta este importantă pentru construirea unui mediu de lucru în care membrii echipei pot conta unul pe celălalt în situații de stres sau pericol. Camaraderia militară ajută la întărirea legăturilor dintre membrii unei unități militare și la îmbunătățirea eficienței în îndeplinirea misiunilor.

Respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor: Militarul are datoria de a respecta și proteja drepturile și libertățile cetățenilor, așa cum sunt garantate de lege. Acest lucru include respectarea normelor legale privind drepturile omului și tratamentul corect al tuturor indivizilor, indiferent de origine, religie, sex, rasă sau altă caracteristică. Militarul trebuie să acționeze în conformitate cu legile naționale și internaționale care reglementează drepturile omului și să respecte demnitatea și integritatea fiecărui individ.

În concluzie, acest punct subliniază importanța relațiilor interumane în cadrul forțelor armate și necesitatea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, reflectând valori fundamentale ale unei societăți democratice și a unei armate profesioniste. Camaraderia militară și respectarea drepturilor umane sunt elemente esențiale pentru menținerea integrității morale și profesionale a militarului.

 8) să cunoască şi să întreţină, regulamentar, în stare operativă de luptă, tehnica şi armamentul încredinţat, să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din dotare;

Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte importante:

Cunoașterea tehnicii: Militarul trebuie să înțeleagă în profunzime funcționarea și utilizarea echipamentului militar pe care îl folosește. Aceasta include cunoașterea tuturor componentelor, a procedurilor de operare și a întreținerii, a măsurilor de securitate și a modului de remediere a defecțiunilor. Cunoașterea tehnică este esențială pentru a asigura că echipamentul este utilizat corect și eficient.

Întreținerea regulată: Echipamentul militar trebuie să fie întreținut în mod regulat pentru a se asigura că este în stare de funcționare optimă. Acesta trebuie să fie supus inspecțiilor, reviziilor și reparațiilor periodice. Militarul are responsabilitatea de a efectua aceste operațiuni de întreținere sau de a colabora cu personal specializat pentru a menține echipamentul în stare de funcționare corespunzătoare.

Stare operativă de luptă: Echipamentul militar trebuie să fie pregătit pentru utilizare în orice moment, mai ales în situații de urgență sau în timpul unor misiuni critice. Acesta trebuie să fie întreținut astfel încât să poată fi pus în stare de luptă rapid și fără întârzieri semnificative.

Administrarea eficientă a patrimoniului: Militarul trebuie să gestioneze cu atenție și eficiență resursele militare puse la dispoziție. Acesta trebuie să păstreze evidența și să raporteze cu exactitate despre starea și utilizarea echipamentului și să asigure că acesta este folosit în scopul încredințat și nu este subiectul risipei sau neglijenței.

În concluzie, punctul 8 subliniază importanța cunoașterii, întreținerii și administrării eficiente a echipamentului militar, asigurând astfel că forțele armate sunt bine pregătite și că echipamentul este gata să fie utilizat în situații de luptă sau în misiuni militare. Aceasta contribuie la eficiența operațională și la menținerea capacității de apărare a unei țări.

 9) să respecte regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea mijloacelor tehnice şi a armamentului, precum şi la realizarea altor activităţi în timpul îndeplinirii serviciului militar;

Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte esențiale:

Securitatea personală: Militarul are datoria de a se proteja pe sine însuși și pe alții de răniri sau accidente. Acesta trebuie să respecte toate procedurile de siguranță în timpul manipulării și utilizării echipamentului militar, pentru a minimiza riscurile de accidentare sau de deces.

Siguranța altora: În plus, militarul trebuie să fie conștient de siguranța celor din jur. El trebuie să asigure că ceilalți membri ai echipei sau persoanele din apropiere nu sunt expuși unor riscuri inutile în timpul activităților militare.

Manipularea și întreținerea corectă a echipamentului: Militarul trebuie să învețe cum să manipuleze și să întrețină în mod corect echipamentul și armamentul pentru a evita accidentele și pentru a menține echipamentul în stare de funcționare corespunzătoare.

Cunoașterea procedurilor de securitate: Militarul trebuie să cunoască și să respecte toate procedurile de securitate specifice activităților sale militare. Aceasta poate include instrucțiuni pentru manipularea armamentului, proceduri de evacuare în caz de urgență și reguli de prevenire a incendiilor, printre altele.

Îndeplinirea sarcinilor în condiții de siguranță: În timpul misiunilor militare, militarul trebuie să-și îndeplinească sarcinile în mod sigur, respectând toate protocoalele de siguranță și regulile specifice misiunii. Acest lucru este important pentru a evita pierderile de vieți și pentru a asigura succesul misiunii.

Respectarea regulilor de manipulare a substanțelor periculoase: Dacă activitatea militară implică manipularea sau utilizarea substanțelor periculoase, militarul trebuie să respecte toate regulile și procedurile pentru a minimiza riscurile de contaminare sau de expunere la substanțele toxice.

În concluzie, punctul 9 subliniază importanța siguranței personale și a altora în timpul serviciului militar. Militarul are responsabilitatea de a respecta și de a implementa toate măsurile de siguranță pentru a preveni accidentele și incidentele în timpul manipulării echipamentului militar, în îndeplinirea misiunilor militare și în protecția tuturor celor implicați. Siguranța este o prioritate cheie în mediul militar.

 10) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale şi sociale şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare.

Acest punct subliniază importanța sănătății personale a militarului și a adoptării unui stil de viață sănătos. Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte cheie:

Grijă pentru sănătate: Militarul trebuie să aibă grijă de sănătatea sa și să fie conștient de importanța acesteia. Sănătatea este esențială pentru a putea îndeplini sarcinile militare și pentru a asigura capacitatea de a participa la misiuni militare.

Respectarea regulilor igienei personale: Militarul trebuie să respecte regulile igienei personale pentru a preveni răspândirea bolilor și pentru a menține igiena personală și bunăstarea. Acest lucru include aspecte precum spălarea mâinilor, igiena orală, igiena corporală și altele.

 Stil de viață sănătos: Militarul trebuie să adopte un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea obiceiurilor dăunătoare precum fumatul și consumul excesiv de alcool. Un stil de viață sănătos contribuie la menținerea capacității fizice și mentale a militarului.

Prevenirea dependențelor: Militarul trebuie să evite dezvoltarea sau menținerea dependențelor de substanțe toxice sau de comportamente dăunătoare, care ar putea să îi afecteze capacitatea de servire în forțele armate.

Conservarea capacității funcționale: Militarul are responsabilitatea de a menține o stare de sănătate care îi permite să îndeplinească cerințele serviciului militar și să participe la activitățile militare fără probleme majore de sănătate.

Acces la îngrijire medicală: În caz de răniri sau probleme de sănătate, militarul are dreptul și responsabilitatea de a căuta asistență medicală de la profesioniști medicali calificați.

În concluzie, punctul 10 subliniază importanța sănătății personale, igienei și a unui stil de viață sănătos pentru a asigura că militarul este capabil să-și îndeplinească responsabilitățile militare cu eficiență și să contribuie la succesul misiunilor militare. Sănătatea personală este o componentă crucială a abilităților și resurselor unui militar.

 Punctul 17. Militarul este obligat să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu gloria militară a poporului său, să contribuie la consolidarea frăţiei de arme internaţionale.

Acest punct subliniază importanța sentimentului de patriotism, a mândriei naționale și a contribuției la cooperarea internațională în rândurile militarilor. Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte:

Dovada de patriotism: Militarul are datoria de a arăta și de a trăi sentimentul de patriotism, adică dragostea și loialitatea față de țara sa. Aceasta înseamnă să fie dedicat și să fie gata să-și apere țara în situații de nevoie.

Mândria cu gloria militară a poporului său: Militarul ar trebui să fie mândru de realizările și istoria militară a țării sale. Acesta trebuie să cunoască și să aprecieze tradițiile militare și să contribuie la menținerea și promovarea acestora.

Contribuția la consolidarea frăţiei de arme internaţionale: Militarul are un rol în promovarea cooperării și fraternității internaționale în domeniul militar. Acesta poate colabora cu militari din alte țări, participând la exerciții comune, schimburi culturale și formare internațională. Această cooperare poate contribui la menținerea păcii și la securitatea globală.

Acest punct încurajează militarii să fie mai mult decât doar executori de sarcini militare; ei sunt, de asemenea, reprezentanți ai țării lor și au un rol important în construirea relațiilor internaționale și în promovarea păcii și a securității globale. Dând dovadă de patriotism și mândrie națională, militarii pot contribui la imaginea pozitivă a țării lor și la buna cooperare internațională în domeniul militar.

 

19. Militarii sînt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.

În cazul constatării unor relaţii neregulamentare între militari, militarul este obligat de urgenţă să ia măsuri pentru a restabili ordinea şi să raporteze despre ele şefului său nemij­locit.

Desfășurarea acestui punct implică mai multe aspecte importante:

Respect reciproc: Militarii au obligația de a se respecta reciproc. Acest lucru înseamnă că membrii forțelor armate trebuie să manifeste respect și considerație față de colegii lor, indiferent de rang sau funcție. Un mediu de lucru în care se promovează respectul reciproc contribuie la dezvoltarea unei camaraderii puternice și la crearea unui echilibru în cadrul unității militare.

Ajutor pentru menținerea ordinii și disciplinei: Militarii au datoria de a sprijini comandanții (șefii) și superiorii în menținerea ordinii și disciplinei în cadrul forțelor armate. Aceasta înseamnă că trebuie să urmeze instrucțiunile și regulamentele militare și să coopereze cu conducerea pentru a asigura o funcționare eficientă și disciplinată a unității militare.

Gestionarea relațiilor neregulamentare: În cazul în care un militar constată relații sau comportamente neregulamentare între militari, acesta are responsabilitatea de a lua măsuri pentru a restabili ordinea. Acest lucru poate include intervenții pentru a rezolva conflicte, prevenirea încălcării regulilor și menținerea unui mediu de lucru disciplinat.

Raportarea comportamentului neregulamentar: Dacă un militar observă comportamente neregulamentare sau încălcări ale regulilor, acesta are datoria de a raporta despre acestea șefului său imediat. Raportarea este esențială pentru a asigura transparența și pentru a lua măsuri corective pentru a preveni repetarea acestor comportamente.

Punctul 19 subliniază importanța unui mediu de lucru disciplinat și respectuos în cadrul forțelor armate. Respectul reciproc, sprijinul pentru comandanți și superiori, precum și gestionarea eficientă a relațiilor neregulamentare contribuie la buna funcționare a unității militare și la menținerea disciplinei și ordinii în rândurile militarilor. Raportarea promptă și corectă a comportamentului neregulamentar este crucială pentru menținerea standardelor profesionale în mediul militar.

 21. În timpul desfăşurării acţiunilor militare, militarii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte  întocmai cerinţele dreptului internaţional privind conflictele armate.

Acest punct implică mai multe aspecte importante:

Cunoașterea dreptului internațional: Militarii trebuie să aibă o înțelegere adecvată a dreptului internațional care reglementează conflictele armate, inclusiv Convențiile de la Geneva și alte tratate internaționale relevante. Aceasta include cunoașterea detaliată a regulilor și principiilor care guvernează tratamentul prizonierilor de război, protecția civililor, și alte aspecte ale legii conflictelor armate.

Respectarea dreptului umanitar: Militarii au datoria de a respecta și de a aplica regulile dreptului umanitar internațional în timpul desfășurării acțiunilor militare. Acest lucru implică, printre altele, evitarea atacurilor nejustificate asupra civililor, a distrugerii nejustificate a bunurilor civile și a tratării umane a prizonierilor de război.

 Protejarea drepturilor omului: Militarii au responsabilitatea de a proteja și de a respecta drepturile omului în timpul conflictelor armate. Acest lucru include protecția împotriva torturii, a execuțiilor sumare și arbitrare, a violenței sexuale și a altor încălcări ale drepturilor omului.

Responsabilitatea individuală: Militarii pot fi trași la răspundere pentru încălcări ale dreptului internațional în timpul conflictelor armate. Aceasta înseamnă că sunt obligați să respecte legile și regulamentele internaționale și să răspundă pentru acțiunile lor în fața instanțelor internaționale sau naționale, în caz de încălcare a acestor legi.

Raportarea abuzurilor: Dacă un militar observă sau are cunoștință de încălcări ale dreptului internațional în timpul conflictelor armate, el are datoria de a raporta aceste abuzuri și de a lua măsuri pentru a preveni sau a înceta încălcările.

În concluzie, punctul 21 subliniază importanța respectării dreptului internațional privind conflictele armate în timpul desfășurării acțiunilor militare. Aceasta este o parte fundamentală a responsabilității militare pentru protejarea drepturilor omului, a civililor și pentru menținerea integrității morale și legale în timpul conflictelor armate. Militarii trebuie să fie conștienți de aceste obligații și să le respecte cu strictețe în toate circumstanțele. 

Autor: Iurii Moisei ©