Comentariile Declarației de Independență a Republicii Moldova

 Au trecut mulți ani de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova. Cu toate că populația Republicii Moldova este conștientă de existența acestui document important, nu toți l-au citit și foarte puțini au analizat sensul noțiunilor din frazele sale. Totuși, frazele din Declarație au o importanță majoră pentru a înțelege esența acesteia. Pentru a înțelege corect sensul acestui document, am efectuat o analiză detaliată a fiecărui pasaj. 

Această analiză a permis să scot la iveală multiple nuanțe politice, istorice și etice conținute în Declarație. Aceste comentarii pot fi de ajutor profesorilor, liderilor și tuturor celor interesați să exploreze mai în profunzime aspectele semnificative ale Declarației de Independență a Republicii Moldova.

 

TEXTUL

DECLARAŢIEI DE INDEPENDENŢĂ 

A REPUBLICII MOLDOVA

 PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

   Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Acest pasaj subliniază importanța alegerilor democratice în formarea Parlamentului Republicii Moldova. Este o recunoaștere a procesului democratic care a condus la constituirea autorităților din Republica Moldova și, implicit, la elaborarea acestei declarații.

Se subliniază importanța istoriei și statalității Republicii Moldova. Se menționează că poporul moldovean are o istorie îndelungată și o continuitate statală în cadrul spațiului istoric și etnic al dezvoltării naționale. Acest aspect are rolul de a justifica independența și suveranitatea Republicii Moldova și de a evidenția faptul că aceasta nu este un eveniment izolat, ci are rădăcini adânci în istorie.

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei; 

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

În acest pasaj, autorii Declarației de Independență a Republicii Moldova argumentează că acțiunile de dezmembrare a Moldovei din 1775 și 1812 au fost ilegale și că ele au fost respinse atât de cursul istoriei ulterioare, cât și de voința populației locale. Acest argument este folosit pentru a justifica decizia de a proclama independența Republicii Moldova.

  SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria-parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Această frază evidențiază faptul că moldovenii au existat și au locuit în Transnistria de-a lungul istoriei și că această prezență are o continuitate în timp. Se subliniază astfel importanța istorică și culturală a comunității moldovenești în această regiune. Acest fragment indică Transnistria ca parte integrantă a teritoriului istoric și etnic al moldovenilor. Acest aspect poate fi perceput ca un argument pentru integrarea Transnistriei în Republica Moldova sau pentru menținerea legăturilor culturale și istorice strânse cu această regiune.

  LUÎND ACT de faptul că Parlamentul multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională "Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Pasajul menționează faptul că Parlamentul multor state consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939 între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei ca fiind nulă ab initio (de la început) și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acestei înțelegeri. Iată o analiză detaliată a acestui pasaj:

Această înțelegere se referă la Pactul Molotov-Ribbentrop, un acord semnat între Uniunea Sovietică (U.R.S.S.) și Germania Nazistă, care conținea o serie de clauze secrete și prevedea împărțirea Europei de Est în sfere de influență. Acest pact a avut consecințe semnificative asupra evoluției istorice a Europei înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin expresia "nulă ab initio," se sugerează că acest pact ar fi trebuit să fie considerat de la început ca nevalid sau ilegal. 

Acest pasaj face referire la necesitatea anulării sau revizuirii consecințelor politice și juridice ale Pactului Molotov-Ribbentrop. Aceasta ar putea include revendicări teritoriale sau alte probleme care au apărut ca urmare a acestui pact. Conferința internațională "Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia" a avut ca scop aducerea în atenție a acestor chestiuni și căutarea unor soluții pentru ele.

  SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească(Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 "Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 "Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Acest pasaj subliniază importanța consultării populației atunci când vine vorba de schimbarea statutului teritorial. La 28 iunie 1940, în contextul Pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică a ocupat aceste teritorii fără a ține cont de voința localnicilor, ceea ce a reprezentat o încălcare flagrantă a principiilor de autodeterminare și suveranitate a popoarelor.

  Astfel Uniunea Sovietică a adoptat o lege privind formarea R.S.S. Moldovenești unionale fără a ține seama de propriile sale proceduri constituționale. Aceasta arată modul în care Uniunea Sovietică a acționat în mod arbitrar și ilegal în această chestiune.

Acest aspect se referă la modul în care Uniunea Sovietică a decis stabilirea granițelor între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească fără a ține cont de voința sau interesele populației locale. Acest proces a fost considerat ilegal și nedemocratic. Acest pasaj subliniază că aceste acte normative au încercat să justifice dezmembrarea teritoriilor respective și alipirea la Uniunea Sovietică fără a avea temeiuri juridice solide. Aceasta a fost o acțiune controversată care a fost percepută ca o anexare forțată.

 REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat , din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Acesta se referă la eforturile depuse de către populația Republicii Moldova pentru a-și câștiga independența față de Uniunea Sovietică. Mișcarea democratică a fost un factor cheie în procesul de obținere a independenței Republicii Moldova și a devenit un pilon important în istoria țării.

Aceste adunări naționale au reprezentat momente semnificative în istoria Republicii Moldova, unde populația a reafirmat dorința de libertate și independență. Ele au fost etape importante în călătoria către independență și au servit ca mijloc de exprimare a voinței națiunii.

Aceste legi și hotărâri au fost adoptate pentru a consolida aspirațiile naționale ale Republicii Moldova. De exemplu, decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin au fost măsuri semnificative pentru a consolida identitatea națională și legăturile culturale cu România.

Aceste simboluri naționale și schimbarea denumirii oficiale a statului au marcat un moment important în procesul de afirmare a independenței Republicii Moldova. Aceste simboluri și denumirea oficială reflectă identitatea națională și suveranitatea țării.

În ansamblu, pasajul subliniază angajamentul Republicii Moldova față de valorile democratiei, libertății și unității naționale, precum și evenimentele cheie și deciziile luate pentru a-și obține independența și a-și afirma identitatea națională. Aceste elemente au jucat un rol crucial în stabilirea independenței și suveranității Republicii Moldova.

  PORNIND de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Acest pasaj evidențiază faptul că Declarația de independență a Republicii Moldova se bazează pe Declarația suveranității din 1990. 

Se subliniază că, în ciuda presiunilor Uniunii Sovietice, populația Republicii Moldova a decis să nu participe la referendumul privind menținerea Uniunii Sovietice. Acest lucru demonstrează dorința fermă a locuitorilor Republicii Moldova de a-și decide singuri soarta și de a se separa de URSS.

Prin aceste pasaje, Declarația de independență arată că poporul Moldovei a urmat un proces pașnic și legal de autodeterminare, bazat pe dreptul său suveran. Acest act a reprezentat o renunțare definitivă la dominația sovietică și a pus bazele independenței Republicii Moldova ca stat suveran.

 ŢINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

În ansamblu, acest pasaj subliniază intenția de a adera la valorile democratice, de a consolida independența și suveranitatea națională, de a construi un sistem bazat pe statul de drept și de a adopta economia de piață. Aceste elemente reflectă dorința de a se alinia la tendințele globale și de a se dezvolta într-un mod care promovează libertatea și dezvoltarea națională.

  REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Acest aspect subliniază angajamentul de a trata toate popoarele cu egalitate și drepturi egale în fața legii și a relațiilor internaționale. Egalitatea în drepturi este un principiu fundamental al dreptului internațional care are drept scop promovarea păcii și a relațiilor prietenoase între state.

Referirea la "dreptul acestora la autodeterminare" indică recunoașterea dreptului popoarelor de a-și alege propriul statut politic, economic, social și cultural, fără intervenția unui alt stat. Acest principiu este un pilon al dreptului internațional și este legat de conceptul de suveranitate națională.

Această parte subliniază faptul că angajamentul pentru egalitate și autodeterminare este în concordanță cu normele și principiile stabilite în Carta Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.), Actul final de la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (cunoscută și sub numele de Actul de la Helsinki) și cu normele generale ale dreptului internațional. Aceste documente și acorduri internaționale reprezintă un cadru legal important pentru relațiile internaționale.

  APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Pasajul din Declarația de Independență menționat - "APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional," - este un fragment important și încărcat de semnificații. Iată o analiză detaliată:

Cuvântul "apreciind" marchează începutul acestui pasaj și arată că cei care au redactat Declarația de Independență sunt în proces de evaluare și reflecție. Ei urmăresc să exprime o judecată sau o convingere în urma unei analize atente a circumstanțelor.

din aceste considerente

Prin această expresie, se face referire la motivele sau argumentele care au condus la luarea acestei decizii. Este clar că autorii au avut în vedere diverse aspecte sau motive, și acest fragment indică că vor dezvălui aceste motive în continuare.

că a sosit ceasul cel mare al săvârșirii unui act de justiţie

Această frază sugerează că evenimentul care urmează să aibă loc - proclamarea independenței - este văzut ca un act de justiție. Cuvântul "ceasul cel mare" sugerează că momentul a fost așteptat și că este un moment crucial în istoria națiunii.

în concordanţă cu istoria poporului nostru

Aici, se subliniază faptul că acțiunea de declarare a independenței este în armonie cu istoria și tradițiile națiunii. Autorii consideră că aceasta reprezintă o continuare firească a evoluției istorice a poporului.

cu normele de morală şi de drept internaţional

Această parte a pasajului arată că proclamarea independenței se face în conformitate cu principiile morale și dreptul internațional. Autorii susțin că acțiunea lor este justificată și legitimă în fața comunității internaționale.

În ansamblu, acest pasaj din Declarația de Independență exprimă convingerea că proclamarea independenței este un act just, în concordanță cu istoria și cu normele de morală și drept internațional. Acest pasaj subliniază, de asemenea, importanța și solemnitatea momentului și legitimitatea acțiunii lor în ochii altor națiuni. 

 PROCLAMĂ

solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC

Acest prim segment proclamă statutul suveran al Republicii Moldova. "Suveran" indică faptul că Moldova are controlul deplin asupra propriilor sale afaceri interne și externe. "Independent" confirmă independența față de orice influență străină sau interferență. "Democratic" subliniază angajamentul pentru principiile guvernării democratice, unde puterea este derivată din voința poporului.

LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL

Acest segment subliniază dreptul poporului moldovean de a lua decizii autonome cu privire la direcția pe care o urmează țara lor în prezent și în viitor. Este o expresie a autodeterminării, unde poporul are vocea principală în stabilirea politicilor și a direcției națiunii.

FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ

 Această parte subliniază dorința de a preveni influența sau intervenția străină în afacerile interne ale Moldovei. Este un apel la suveranitate și independență deplină.

ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE

Acest segment subliniază importanța respectării valorilor, aspirațiilor și identității culturale ale poporului moldovean. El subliniază faptul că Republica Moldova își va modela viitorul în conformitate cu dorințele și aspirațiile sale, având în vedere istoria și cultura sa.

În ansamblu, acest pasaj din Declarația de Independență a Republicii Moldova este un apel la suveranitate, independență și autodeterminare, afirmând dreptul poporului moldovean de a-și decide propriul viitor și de a-și proteja valorile și identitatea culturală în procesul de dezvoltare națională. Este o proclamație solemnă a statutului de stat independent și democratic al Republicii Moldova.

În calitatea sa de STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA

Această parte a pasajului subliniază statutul Republicii Moldova ca stat suveran și independent. Acesta este un aspect fundamental al Declarației de Independență, întrucât arată dorința Republicii Moldova de a-și controla propriile afaceri și de a nu mai fi sub dominația altor state sau entități.

SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale

Aici, Republica Moldova face un apel deschis către toate statele și guvernele din lume să recunoască independența sa. Aceasta este o cerere fermă de a fi recunoscută ca stat suveran, cu drepturi egale în comunitatea internațională.

şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii

Această parte a pasajului arată dorința Republicii Moldova de a stabili relații cu alte state într-o serie de domenii, inclusiv politice, economice și culturale. Republica Moldova dorește să-și dezvolte relațiile cu țările europene și cu toate celelalte state de pe planetă.

fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie

Aici, Republica Moldova indică faptul că este pregătită să stabilească relații diplomatice cu alte state, respectând normele de drept internațional și practicile existente în lume în acest domeniu. Aceasta reiterează angajamentul Republicii Moldova de a acționa în conformitate cu normele și regulile acceptate la nivel global.

  ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Adresarea Organizației Națiunilor Unite

Prin acest pasaj, statul care își declară independența arată că dorește să se angajeze pe scena internațională și să își asume un rol în comunitatea mondială. Adresarea către ONU denotă importanța acestei organizații în menținerea păcii și securității la nivel global.

Cererea de admitere ca membru cu drepturi depline

Această cerere este un pas oficial prin care statul solicită să devină membru cu drepturi depline în ONU. Acest lucru implică că statul dorește să aibă un loc în Adunarea Generală a ONU și să participe activ la procesul decizional al organizației.

Înscrierea în agențiile specializate ale ONU

ONU are numeroase agenții și organizații specializate care se ocupă de diferite aspecte ale problemelor globale, cum ar fi sănătatea, educația, dezvoltarea economică și multe altele. Prin exprimarea dorinței de a se înscrie în aceste agenții specializate, statul arată că dorește să coopereze și să contribuie la soluționarea problemelor mondiale într-o gamă largă de domenii.

  DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitând, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Aderarea la Actul final de la Helsinki și la Carta de la Paris

Aceste două documente sunt referiri la acorduri internaționale semnificative care au jucat un rol cheie în stabilirea relațiilor internaționale în Europa. Actul final de la Helsinki (1975) a fost un acord semnat de numeroase state, inclusiv cele din Blocul Comunist și cele din Vest, care a avut ca scop promovarea securității și cooperării în Europa în contextul Războiului Rece. Carta de la Paris (1990) a fost un alt document semnat de liderii europeni, în care s-au angajat să consolideze cooperarea și securitatea în Europa, inclusiv în urma schimbărilor majore ce au avut loc în această perioadă. Prin exprimarea disponibilității de a adera la aceste acorduri, statul care emite declarația își arată angajamentul pentru pace și cooperare internațională.

Solicitarea de a fi admis cu drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) și la mecanismele sale

Acest aspect reprezintă o cerere importantă pentru statul emitent. CSCE a fost precursorul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a fost un for fundamental în promovarea dialogului, cooperării și dezvoltării relațiilor între statele europene. Cerința de a fi admis cu drepturi egale la această conferință și la mecanismele sale sugerează dorința de a fi tratat ca un partener deplin în eforturile de consolidare a securității și cooperării în Europa.

  CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

,,CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri”

Acest fragment subliniază natura pașnică și diplomatică a solicitării Republicii Moldova. În loc să recurgă la forță sau confruntare directă, Republica Moldova alege să apeleze la negocieri pentru a rezolva problema ocupației.

,,încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia”

Acest aspect subliniază convingerea Republicii Moldova că ocupația sovietică este ilegală. Republica Moldova își afirmă dreptul la suveranitate și teritoriul său, susținând că ocupația sovietică este nelegitimă și trebuie să înceteze.

,,să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”

Acesta este un apel direct la Uniunea Sovietică de a-și retrage trupele militare din teritoriul Republicii Moldova. Subliniază dorința Republicii Moldova de a-și recăpăta controlul asupra propriului teritoriu și de a pune capăt prezenței militare străine.

  HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Principiul statului de drept

Se afirmă hotărârea Republicii Moldova de a funcționa ca un stat de drept, în care Constituția și legile constituie cadrul principal pentru reglementarea afacerilor interne și pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor. Acest principiu este esențial pentru menținerea ordinii și justiției în societate.

Respectarea procedurilor democratice

Prin menționarea "organelor legal constituite ale Republicii Moldova," se subliniază importanța respectării procedurilor democratice și a autorităților legale în procesul de luare a deciziilor și de adoptare a legilor. Acest lucru contribuie la asigurarea unui guvern stabil și reprezentativ.

Constituția ca lege fundamentală

Declarația de Independență afirmă importanța Constituției ca lege fundamentală a țării, care trebuie respectată și aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Constituția servește drept ghid pentru structura și funcționarea statului, precum și pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor.

Consolidarea identității naționale

Această declarație reflectă, de asemenea, dorința de a consolida identitatea națională a Republicii Moldova și de a-și dezvolta propriile valori și principii, distincte de cele ale altor state sau influențe externe.

  GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparținând grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Drepturile fundamentale ale cetățenilor

Prin această declarație, Republica Moldova subliniază importanța drepturilor sociale, economice, culturale și politice pentru toți cetățenii săi. Aceasta reprezintă o promisiune că statul va face eforturi pentru a asigura un standard de viață decent și pentru a crea o societate în care fiecare individ să poată să-și valorifice potențialul și să participe activ la viața politică și socială.

Inclusivitate și nediscriminare

Prin menționarea grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, declarația subliniază importanța incluziunii și a nediscriminării. Republica Moldova se angajează să protejeze drepturile tuturor cetățenilor săi, indiferent de originea lor etnică, religie sau limbă vorbită.

Referința la Actul final de la Helsinki și Carta de la Paris pentru o nouă Europă

Aceste referințe indică faptul că Republica Moldova se angajează să respecte standardele internaționale pentru drepturile omului și democrație. Actul final de la Helsinki (1975) a fost un document important care a promovat drepturile omului în Europa, iar Carta de la Paris pentru o nouă Europă (1990) a consolidat angajamentul pentru democrație și stat de drept. Prin această declarație, Republica Moldova confirmă că se îndreaptă spre un traseu european și democratic.

          Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:

Pasajul "Aşa să ne ajute Dumnezeu!" din Declarația de Independență a Republicii Moldova reprezintă un punct culminant în document și transmite o semnificație profundă și emoțională. Acesta poate fi interpretat în mai multe moduri:

Semnificație religioasă

Invocarea lui Dumnezeu în declarația de independență subliniază importanța credinței religioase în cultura și istoria Moldovei. Aceasta sugerează că procesul de obținere a independenței este binecuvântat de Dumnezeu și că poporul se bazează pe credință în timpul acestui moment crucial.

Determinare și voință

Fraza exprimă hotărârea și voința fermă a poporului moldovean de a-și obține independența, indiferent de dificultățile sau obstacolele întâlnite pe cale. Este o chemare la unitate și determinare în fața schimbărilor și a incertitudinilor viitoare.

Legătura cu tradiția istorică

Moldova are o lungă istorie marcată de lupte și schimbări politice. Folosirea acestei expresii în Declarația de Independență poate aminti poporului moldovean de luptele și eforturile anterioare pentru a-și păstra identitatea și suveranitatea.

În general, "Aşa să ne ajute Dumnezeu!" este o expresie puternică care subliniază solemnitatea și seriozitatea momentului în care Republica Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Această frază adaugă un element de speranță, determinare și binecuvântare divină la actul de declarare a independenței. 

Analiza Declarației de Independență 

a Republicii Moldova

prin prisma Secțiunii de Aur

 Analizând textul Declarației de Independență a Republicii Moldova se vede cert că structura întreagă se poate de împărțit logic în două părți distincte.

În prima parte, cea mai mare, se stipulează premizele, condițiile, motivele și circumstanțele adoptării Declarației de Independență. Se finalizează partea aceasta cu cuvântul PROCLAMĂ. 

În a doua parte, mai mică se stipulează hotărârea, declarația, cererea și solicitarea. Se finalizează partea aceasta cu cuvântul Dumnezeu.

Calculând proporția dintre aceste cifre s-a stabilit următoarele:

Întregul text al documentului are 809 de cuvinte.

Prima cea mai mare parte are 499 de cuvinte, iar a doua parte cea mai mică are 310 cuvinte. 

Nr. total de cuvinte : Nr. cuvinte partea mare =  

809 : 499 = 1,6212

Nr. cuvinte partea mare  : Nr. cuvinte partea mică = 

499 : 310 = 1,609

Proporția cantitativă dintre numărul cuvintelor din întregul text cu numărul de cuvinte din partea mare și proporția dintre numărul de cuvinte din partea mare cu numărul de cuvinte din partea mică sunt aproape egale cu raportul Secțiunii de Aur care este = 1,6180339......

 

Tot textul declarației are  2121 de vocale.

 Nr. total de vocale : Nr. total de cuvinte =  

2121 : 809 = 2,62175 vocale/per cuvânt  

 √2,62175 = 1,61918

Acest rezultat este de asemenea foarte aproape de derivata raportului Secțiunii de Aur, cunoscută și sub denumirea de Secțiunea Divină.

CONCLUZIE: 

Voluntar sau involuntar, structura Declarației de Independență a Republicii Moldova respectă principiile armoniei conform legii Secțiunii de Aur (Secțiunea Divină).

Autor: Iurii Moisei ©