Au trecut 32 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova. Cu toate că populația Republicii Moldova este conștientă de existența acestui document important, nu toți l-au citit și foarte puțini au analizat sensul noțiunilor din frazele sale. Totuși, frazele din Declarație au o importanță majoră pentru a înțelege esența acesteia. Pentru a înțelege corect sensul acestui document, am efectuat o analiză detaliată a fiecărui pasaj.
Această analiză a permis să scoatem la iveală multiple nuanțe politice, istorice și etice conținute în Declarație. Aceste comentarii pot fi de ajutor profesorilor, liderilor și tuturor celor interesați să exploreze mai în profunzime aspectele semnificative ale Declarației de Independență a Republicii Moldova.
AVÎND ÎN
VEDERE trecutul milenar al poporului
nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii
sale naţionale;
Acest pasaj
subliniază importanța alegerilor democratice în formarea Parlamentului
Republicii Moldova. Este o recunoaștere a procesului democratic care a condus
la constituirea autorităților din Republica Moldova și, implicit, la elaborarea
acestei declarații.
AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar
al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic
al devenirii sale naţionale
Aici, se subliniază importanța istoriei și
statalității Republicii Moldova. Se menționează că poporul moldovean are o
istorie îndelungată și o continuitate statală în cadrul spațiului istoric și
etnic al dezvoltării naționale. Acest aspect are rolul de a justifica
independența și suveranitatea Republicii Moldova și de a evidenția faptul că
aceasta nu este un eveniment izolat, ci are rădăcini adânci în istorie.
Acest fragment al Declarației de Independență a
Republicii Moldova subliniază astfel importanța alegerilor democratice, precum
și relevanța istoriei și statalității în contextul proclamării independenței
Republicii Moldova. Acesta servește ca o introducere în declarația propriu-zisă
a independenței și stabilește bazele istorice și democratice pentru proclamarea
independenței.
CONSIDERÎND actele de dezmembrare
a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812
Prin această frază, se subliniază că Declarația de Independență se bazează pe o evaluare critică a evenimentelor din 1775 și 1812, adică cedarea părților din Moldova altor puteri. Autorii declarației susțin că aceste acte de dezmembrare încalcă drepturile istorice și identitare ale poporului moldovean. Acestea pot fi interpretate ca drepturi istorice de a-și păstra teritoriul tradițional și cultura națională. Se face referire la faptul că aceste acte de dezmembrare au încălcat statutul legal și suveranitatea Moldovei la momentul respectiv.
acte infirmate de întreaga
evoluţie a istoriei și de voința liber exprimată a populației Basarabiei și
Bucovinei
Declarația subliniază că aceste acțiuni nu au fost
justificate sau acceptate de cursul ulterior al istoriei și de voința
populației din Basarabia și Bucovina. Prin acest argument, se subliniază că
aceste teritorii au fost nedreptățite prin acțiunile de dezmembrare.
În acest pasaj, autorii Declarației de Independență
a Republicii Moldova argumentează că acțiunile de dezmembrare a Moldovei din
1775 și 1812 au fost ilegale și că ele au fost respinse atât de cursul istoriei
ulterioare, cât și de voința populației locale. Acest argument este folosit pentru
a justifica decizia de a proclama independența Republicii Moldova.
Pasajul menționat subliniază importanța și dăinuirea
prezenței moldovenilor în Transnistria, considerată parte componentă a
teritoriului istoric și etnic al poporului moldovean. Iată o dezvoltare mai
detaliată a acestor aspecte:
SUBLINIIND dăinuirea în timp a
moldovenilor în
Această frază evidențiază faptul că moldovenii au existat și au locuit în Transnistria de-a lungul istoriei și că această prezență are o continuitate în timp. Se subliniază astfel importanța istorică și culturală a comunității moldovenești în această regiune. Acest fragment indică Transnistria ca parte integrantă a teritoriului istoric și etnic al moldovenilor. Cu alte cuvinte, Transnistria este considerată o parte esențială a identității și a patrimoniului cultural al moldovenilor. Acest aspect poate fi perceput ca un argument pentru integrarea Transnistriei în Republica Moldova sau pentru menținerea legăturilor culturale și istorice strânse cu această regiune.
În ansamblu, acest pasaj din declarația de
independență subliniază importanța și legăturile strânse ale moldovenilor cu
Transnistria și poate să reflecte aspirația sau dorința de a menține sau
recâștiga controlul asupra acestei regiuni, fie dintr-o perspectivă politică,
fie din cea culturală și istorică.
Pasajul menționează faptul că Parlamentul multor
state consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939 între Guvernul U.R.S.S.
și Guvernul Germaniei ca fiind nulă ab initio (de la început) și cer lichidarea
consecințelor politico-juridice ale acestei înțelegeri. Iată o analiză
detaliată a acestui pasaj:
Referința la înțelegerea din 23
august 1939/
Această înțelegere se referă la Pactul Molotov-Ribbentrop, un acord semnat între Uniunea Sovietică (U.R.S.S.) și Germania Nazistă, care conținea o serie de clauze secrete și prevedea împărțirea Europei de Est în sfere de influență. Acest pact a avut consecințe semnificative asupra evoluției istorice a Europei înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin expresia "nulă ab initio," se sugerează că acest pact ar fi trebuit să fie considerat de la început ca nevalid sau ilegal. Acest lucru poate fi legat de clauzele secrete ale pactului și de faptul că a condus la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, ceea ce a stârnit o serie de dispute și controverse.
Cererea de lichidare a
consecințelor politico-juridice
Acest pasaj face referire la necesitatea anulării
sau revizuirii consecințelor politice și juridice ale Pactului
Molotov-Ribbentrop. Aceasta ar putea include revendicări teritoriale sau alte
probleme care au apărut ca urmare a acestui pact. Conferința internațională
"Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia" a
avut ca scop aducerea în atenție a acestor chestiuni și căutarea unor soluții
pentru ele.
Referința
la Declarația de la Chișinău din 28 iunie 1991
Acest document menționează că poziția exprimată în
pasaj este confirmată și susținută de către Declarația de la Chișinău adoptată
la 28 iunie 1991 în cadrul Conferinței internaționale. Aceasta arată că această
chestiune a fost discutată la nivel internațional și că există o preocupare cu
privire la consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop, în special în ceea ce
privește Basarabia.
În concluzie, pasajul subliniază faptul că există
un consens internațional asupra naturii contestabile a Pactului
Molotov-Ribbentrop și că există eforturi pentru a revizui sau anula
consecințele acestui pact, mai ales în ceea ce privește Basarabia. Aceasta este
o problemă sensibilă și controversată din istoria Europei de Est, care a condus
la schimbări semnificative în configurația teritorială și politică a regiunii.
Pasajul din Declarația de Independență menționează
câteva evenimente și acțiuni care au avut loc în contextul istoric al ocupării
Basarabiei, nordului Bucovinei, ţinutului Herţa și formării R.A.S.S.
Moldovenești. Iată o dezvoltare a comentariilor pe acest subiect:
SUBLINIIND că fără consultarea
populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă
la 28 iunie 1940
Acest pasaj
subliniază importanța consultării populației atunci când vine vorba de
schimbarea statutului teritorial. La 28 iunie 1940, în contextul Pactului
Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică a ocupat aceste teritorii fără a ține
cont de voința localnicilor, ceea ce a reprezentat o încălcare flagrantă a
principiilor de autodeterminare și suveranitate a popoarelor.
Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele
sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 "Legea U.R.S.S. cu
privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale
Acest fragment arată că Uniunea Sovietică a adoptat
o lege privind formarea R.S.S. Moldovenești unionale fără a ține seama de
propriile sale proceduri constituționale. Aceasta arată modul în care Uniunea
Sovietică a acționat în mod arbitrar și ilegal în această chestiune.
Prezidiul său a emis la 4
noiembrie 1940 "Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S.
Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească""
Acest aspect se referă la modul în care Uniunea Sovietică a decis stabilirea granițelor între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească fără a ține cont de voința sau interesele populației locale. Acest proces a fost considerat ilegal și nedemocratic. Acest pasaj subliniază că aceste acte normative au încercat să justifice dezmembrarea teritoriilor respective și alipirea la Uniunea Sovietică fără a avea temeiuri juridice solide. Aceasta a fost o acțiune controversată care a fost percepută ca o anexare forțată.
În ansamblu, pasajul subliniază modul în care
Uniunea Sovietică a acționat în mod arbitrar și ilegal în ceea ce privește
aceste teritorii, neglijând voința populației și procedurile constituționale.
Aceasta a fost o parte importantă a argumentului pentru independența Republicii
Moldova, în încercarea de a-și recâștiga suveranitatea și autonomia față de
Uniunea Sovietică.
Pasajul citat din Declarația de Independență a
Republicii Moldova subliniază importanța istoriei recente și a mișcării
democratice de eliberare națională a populației din Republica Moldova în
afirmarea aspirațiilor de libertate, independență și unitate națională. Iată o
dezvoltare a comentariilor pentru fiecare element menționat:
Mişcarea democratică de eliberare
naţională a populației din Republica Moldova
Acesta se referă la eforturile depuse de către
populația Republicii Moldova pentru a-și câștiga independența față de Uniunea
Sovietică. Mișcarea democratică a fost un factor cheie în procesul de obținere
a independenței Republicii Moldova și a devenit un pilon important în istoria
țării.
Documentele finale ale Marilor
Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27
august 1991
Aceste adunări naționale au reprezentat momente
semnificative în istoria Republicii Moldova, unde populația a reafirmat dorința
de libertate și independență. Ele au fost etape importante în călătoria către
independență și au servit ca mijloc de exprimare a voinței națiunii.
Legile şi hotărârile
Parlamentului Republicii Moldova
Aceste legi și hotărâri au fost adoptate pentru a
consolida aspirațiile naționale ale Republicii Moldova. De exemplu, decretarea
limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin au fost
măsuri semnificative pentru a consolida identitatea națională și legăturile
culturale cu România.
Drapelul de stat, stema de stat,
şi schimbarea denumirii oficiale a statului
Aceste simboluri naționale și schimbarea denumirii
oficiale a statului au marcat un moment important în procesul de afirmare a
independenței Republicii Moldova. Aceste simboluri și denumirea oficială
reflectă identitatea națională și suveranitatea țării.
În ansamblu, pasajul subliniază angajamentul
Republicii Moldova față de valorile democratiei, libertății și unității
naționale, precum și evenimentele cheie și deciziile luate pentru a-și obține
independența și a-și afirma identitatea națională. Aceste elemente au jucat un
rol crucial în stabilirea independenței și suveranității Republicii Moldova.
Declarația de independență a Republicii Moldova,
adoptată la 27 august 1991, a marcat un moment crucial în istoria acestei țări,
care a avut rădăcini în Declarația suveranității Republicii Moldova din 23
iunie 1990. Această declarație este un document istoric semnificativ și merită
o analiză detaliată a pasajelor sale.
PORNIND de la Declaraţia
suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990
Acest pasaj evidențiază faptul că Declarația de
independență a Republicii Moldova se bazează pe Declarația suveranității din
1990. Aceasta arată o continuitate în eforturile de autodeterminare ale
Republicii Moldova și dorința
de a-și manifesta independența
față de Uniunea Sovietică "de la faptul că populaţia Republicii Moldova,
exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda
presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra
menţinerii U.R.S.S."
Acest pasaj subliniază că, în ciuda presiunilor
Uniunii Sovietice, populația Republicii Moldova a decis să nu participe la
referendumul privind menținerea Uniunii Sovietice. Acest lucru demonstrează
dorința fermă a locuitorilor Republicii Moldova de a-și decide singuri soarta
și de a se separa de URSS.
Prin aceste două pasaje, Declarația de independență
arată că poporul Moldovei a urmat un proces pașnic și legal de autodeterminare,
bazat pe dreptul său suveran. Acest act a reprezentat o renunțare definitivă la
dominația sovietică și a pus bazele independenței Republicii Moldova ca stat
suveran.
Această parte a Declarației de Independență
reprezintă o recunoaștere a contextului global în care a avut loc proclamarea
independenței. Iată o analiză detaliată a pasajului:
ŢINÎND SEAMA de procesele
ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare,
Acest fragment subliniază faptul că procesele de democratizare sunt ireversibile, adică nu pot fi oprite sau inversate. Acest lucru indică voința de a se alinia la valorile democratice și la tendințele globale de democratizare. Aici se face referire la dorința de a consolida libertatea și independența națională, precum și la importanța unității naționale. Este un apel la recunoașterea suveranității și a valorilor naționale.
de edificare a statelor de drept
Acest pasaj subliniază importanța construirii unor
state bazate pe principii de dreptate și respect pentru lege. Statul de drept
este esențial pentru asigurarea justiției și a drepturilor individuale.
de trecere la economia de piaţă
Acest aspect se referă la tranziția de la economia
planificată la economia de piață. Este o schimbare semnificativă care implică
liberul schimb, competiția și implicarea sectorului privat în economie.
În ansamblu, acest pasaj subliniază intenția de a
adera la valorile democratice, de a consolida independența și suveranitatea
națională, de a construi un sistem bazat pe statul de drept și de a adopta
economia de piață. Aceste elemente reflectă dorința de a se alinia la
tendințele globale și de a se dezvolta într-un mod care promovează libertatea
și dezvoltarea națională.
Pasajul menționează "egalitatea în drepturi a
popoarelor" și "dreptul acestora la autodeterminare", subliniind
că aceste principii sunt conforme cu Carta O.N.U., Actul final de la Helsinki
și normele de drept internațional. Iată câteva comentarii desfășurate despre
acest pasaj:
Egalitatea în drepturi a
popoarelor,
Acest aspect subliniază angajamentul de a trata
toate popoarele cu egalitate și drepturi egale în fața legii și a relațiilor
internaționale. Egalitatea în drepturi este un principiu fundamental al
dreptului internațional care are drept scop promovarea păcii și a relațiilor
prietenoase între state.
Referirea la "dreptul acestora la autodeterminare" indică recunoașterea dreptului popoarelor de a-și alege propriul statut politic, economic, social și cultural, fără intervenția unui alt stat. Acest principiu este un pilon al dreptului internațional și este legat de conceptul de suveranitate națională.
Conform Cartei O.N.U., Actului
final de la Helsinki și normelor de drept internațional
Această parte subliniază faptul că angajamentul
pentru egalitate și autodeterminare este în concordanță cu normele și
principiile stabilite în Carta Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.), Actul
final de la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (cunoscută și
sub numele de Actul de la Helsinki) și cu normele generale ale dreptului
internațional. Aceste documente și acorduri internaționale reprezintă un cadru
legal important pentru relațiile internaționale.
În ansamblu, acest pasaj din Declarația de
Independență subliniază angajamentul față de respectarea principiilor de
egalitate și autodeterminare în contextul relațiilor internaționale și
subliniază importanța acestor principii ca fundament al independenței și
suveranității națiunii care emite declarația.
Pasajul din Declarația de Independență menționat -
"APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al
săvârșirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu
normele de morală şi de drept internaţional," - este un fragment important
și încărcat de semnificații. Iată o analiză detaliată:
APRECIIND
Cuvântul "apreciind" marchează începutul
acestui pasaj și arată că cei care au redactat Declarația de Independență sunt
în proces de evaluare și reflecție. Ei urmăresc să exprime o judecată sau o
convingere în urma unei analize atente a circumstanțelor.
din aceste considerente
Prin această expresie, se face referire la motivele
sau argumentele care au condus la luarea acestei decizii. Este clar că autorii
au avut în vedere diverse aspecte sau motive, și acest fragment indică că vor
dezvălui aceste motive în continuare.
că a sosit ceasul cel mare al
săvârșirii unui act de justiţie
Această frază sugerează că evenimentul care urmează
să aibă loc - proclamarea independenței - este văzut ca un act de justiție.
Cuvântul "ceasul cel mare" sugerează că momentul a fost așteptat și
că este un moment crucial în istoria națiunii.
în concordanţă cu istoria
poporului nostru
Aici, se subliniază faptul că acțiunea de declarare
a independenței este în armonie cu istoria și tradițiile națiunii. Autorii
consideră că aceasta reprezintă o continuare firească a evoluției istorice a
poporului.
cu normele de morală şi de drept
internaţional
Această parte a pasajului arată că proclamarea
independenței se face în conformitate cu principiile morale și dreptul
internațional. Autorii susțin că acțiunea lor este justificată și legitimă în
fața comunității internaționale.
În ansamblu, acest pasaj din Declarația de
Independență exprimă convingerea că proclamarea independenței este un act just,
în concordanță cu istoria și cu normele de morală și drept internațional. Acest
pasaj subliniază, de asemenea, importanța și solemnitatea momentului și
legitimitatea acțiunii lor în ochii altor națiuni.
solemn, în virtutea dreptului
popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii
Moldova şi în faţa întregii lumi:
REPUBLICA
MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ
PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU
IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL
DEVENIRII SALE NAŢIONALE.
Această pasaj din Declarația de Independență a
Republicii Moldova reflectă o proclamație solemnă a independenței țării și a
dreptului suveran al poporului moldovean de a-și decide propriul viitor. Iată o
comentariu detaliat pentru fiecare aspect al pasajului:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT
SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC
Acest prim segment proclamă statutul suveran al
Republicii Moldova. "Suveran" indică faptul că Moldova are controlul
deplin asupra propriilor sale afaceri interne și externe.
"Independent" confirmă independența față de orice influență străină
sau interferență. "Democratic" subliniază angajamentul pentru
principiile guvernării democratice, unde puterea este derivată din voința
poporului.
LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL
ŞI VIITORUL
Acest segment subliniază dreptul poporului
moldovean de a lua decizii autonome cu privire la direcția pe care o urmează
țara lor în prezent și în viitor. Este o expresie a autodeterminării, unde
poporul are vocea principală în stabilirea politicilor și a direcției națiunii.
FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ
Această
parte subliniază dorința de a preveni influența sau intervenția străină în
afacerile interne ale Moldovei. Este un apel la suveranitate și independență
deplină.
ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI
NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE
NAŢIONALE
Acest segment subliniază importanța respectării
valorilor, aspirațiilor și identității culturale ale poporului moldovean. El
subliniază faptul că Republica Moldova își va modela viitorul în conformitate
cu dorințele și aspirațiile sale, având în vedere istoria și cultura sa.
În ansamblu, acest pasaj din Declarația de
Independență a Republicii Moldova este un apel la suveranitate, independență și
autodeterminare, afirmând dreptul poporului moldovean de a-și decide propriul
viitor și de a-și proteja valorile și identitatea culturală în procesul de
dezvoltare națională. Este o proclamație solemnă a statutului de stat
independent și democratic al Republicii Moldova.
În
calitatea sa de STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT,REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea
independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al
Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice,
culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate
statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu
acestea, potrivit normelor de drept internaţional şi practicii existente în
lume în această materie;
Pasajul din Declarația de Independență a Republicii
Moldova subliniază angajamentul Republicii Moldova de a-și proclama
independența și suveranitatea, cerând recunoașterea acesteia de către alte
state și guverne din întreaga lume. Iată o analiză detaliată a acestui pasaj:
În calitatea sa de STAT SUVERAN
ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA
Această parte a pasajului subliniază statutul
Republicii Moldova ca stat suveran și independent. Acesta este un aspect
fundamental al Declarației de Independență, întrucât arată dorința Republicii
Moldova de a-și controla propriile afaceri și de a nu mai fi sub dominația
altor state sau entități.
SOLICITĂ tuturor statelor și
guvernelor lumii recunoașterea independenței sale
Aici, Republica Moldova face un apel deschis către
toate statele și guvernele din lume să recunoască independența sa. Aceasta este
o cerere fermă de a fi recunoscută ca stat suveran, cu drepturi egale în
comunitatea internațională.
şi îşi exprimă dorinţa de a
stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun
cu ţările europene, cu toate statele lumii
Această parte a pasajului arată dorința Republicii
Moldova de a stabili relații cu alte state într-o serie de domenii, inclusiv
politice, economice și culturale. Republica Moldova dorește să-și dezvolte relațiile
cu țările europene și cu toate celelalte state de pe planetă.
fiind gata să procedeze la
stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept
internaţional şi practicii existente în lume în această materie
Aici, Republica Moldova indică faptul că este
pregătită să stabilească relații diplomatice cu alte state, respectând normele
de drept internațional și practicile existente în lume în acest domeniu.
Aceasta reiterează angajamentul Republicii Moldova de a acționa în conformitate
cu normele și regulile acceptate la nivel global.
În ansamblu, acest pasaj din Declarația de
Independență a Republicii Moldova subliniază angajamentul țării de a fi un stat
suveran, independent și de a stabili relații cu alte state într-o manieră pașnică
și respectuoasă, respectând normele internaționale și valorizând cooperarea în
diverse domenii de interes comun. Este un pas semnificativ în procesul de
afirmare a independenței Republicii Moldova pe scena internațională.
Pasajul din Declarația de Independență care
adresează Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu
drepturi depline în organizația mondială și în agențiile sale specializate este
un moment semnificativ în istoria unui stat care declară independența.
Aceasta ar putea fi considerată o acțiune
diplomatică crucială și un pas oficial în procesul de recunoaștere internațională.
Iată o analiză detaliată a acestui pasaj:
Adresarea Organizației Națiunilor Unite
Prin acest pasaj, statul care își declară
independența arată că dorește să se angajeze pe scena internațională și să își
asume un rol în comunitatea mondială. Adresarea către ONU denotă importanța
acestei organizații în menținerea păcii și securității la nivel global.
Cererea de admitere ca membru cu
drepturi depline
Această cerere este un pas oficial prin care statul
solicită să devină membru cu drepturi depline în ONU. Acest lucru implică că
statul dorește să aibă un loc în Adunarea Generală a ONU și să participe activ
la procesul decizional al organizației.
Înscrierea în agențiile
specializate ale ONU
ONU are numeroase agenții și organizații
specializate care se ocupă de diferite aspecte ale problemelor globale, cum ar
fi sănătatea, educația, dezvoltarea economică și multe altele. Prin exprimarea
dorinței de a se înscrie în aceste agenții specializate, statul arată că
dorește să coopereze și să contribuie la soluționarea problemelor mondiale
într-o gamă largă de domenii.
În ansamblu, acest pasaj indică faptul că statul
care își declară independența nu dorește doar să fie o entitate independentă,
ci și să-și asume responsabilitatea la nivel mondial, să coopereze cu alte
state și să facă parte din sistemul internațional pentru a aborda chestiuni
globale. Este o manifestare a dorinței de a face parte din comunitatea globală
și de a adera la valorile și obiectivele promovate de Organizația Națiunilor
Unite.
Pasajul menționat din Declarația de Independență
reprezintă o afirmație importantă a statului care o emite, prin care se arată
disponibilitatea acestuia de a se alătura Actului final de la Helsinki și
Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Iată un comentariu detaliat:
Aderarea la Actul final de la
Helsinki și la Carta de la Paris
Aceste două documente sunt referiri la acorduri
internaționale semnificative care au jucat un rol cheie în stabilirea
relațiilor internaționale în Europa. Actul final de la Helsinki (1975) a fost
un acord semnat de numeroase state, inclusiv cele din Blocul Comunist și cele
din Vest, care a avut ca scop promovarea securității și cooperării în Europa în
contextul Războiului Rece. Carta de la Paris (1990) a fost un alt document
semnat de liderii europeni, în care s-au angajat să consolideze cooperarea și
securitatea în Europa, inclusiv în urma schimbărilor majore ce au avut loc în
această perioadă. Prin exprimarea disponibilității de a adera la aceste
acorduri, statul care emite declarația își arată angajamentul pentru pace și
cooperare internațională.
Solicitarea de a fi admis cu
drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) și
la mecanismele sale
Acest aspect reprezintă o cerere importantă pentru
statul emitent. CSCE a fost precursorul Organizației pentru Securitate și
Cooperare în Europa (OSCE), care a fost un for fundamental în promovarea
dialogului, cooperării și dezvoltării relațiilor între statele europene.
Cerința de a fi admis cu drepturi egale la această conferință și la mecanismele
sale sugerează dorința de a fi tratat ca un partener deplin în eforturile de
consolidare a securității și cooperării în Europa.
În concluzie, acest pasaj din Declarația de
Independență arată că statul emitent dorește să se integreze în structurile și
acordurile de securitate și cooperare europene, exprimându-și deschiderea
pentru angajamentele și principiile acestor acorduri și că solicită o poziție
egală la masa negocierilor și deciziilor în cadrul CSCE și mecanismelor sale.
Este un semn al dorinței de a colabora și a participa activ la construirea unui
climat de securitate și stabilitate în Europa.
Pasajul din Declarația de Independență al
Republicii Moldova, care solicită Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste să înceapă negocieri pentru încetarea stării ilegale de ocupație și
retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Republicii Moldova, reprezintă o
parte importantă a documentului. Acest pasaj exprimă dorința Republicii Moldova
de a-și recăpăta suveranitatea și integritatea teritorială. Iată o analiză
detaliată a acestui pasaj:
CERE Guvernului Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri
Acest fragment subliniază natura pașnică și
diplomatică a solicitării Republicii Moldova. În loc să recurgă la forță sau
confruntare directă, Republica Moldova alege să apeleze la negocieri pentru a
rezolva problema ocupației.
încetarea stării ilegale de
ocupaţie a acesteia
Acest aspect subliniază convingerea Republicii
Moldova că ocupația sovietică este ilegală. Republica Moldova își afirmă
dreptul la suveranitate și teritoriul său, susținând că ocupația sovietică este
nelegitimă și trebuie să înceteze.
să retragă trupele sovietice de
pe teritoriul naţional al Republicii Moldova
Acesta este un apel direct la Uniunea Sovietică de
a-și retrage trupele militare din teritoriul Republicii Moldova. Subliniază
dorința Republicii Moldova de a-și recăpăta controlul asupra propriului
teritoriu și de a pune capăt prezenței militare străine.
Acest pasaj din Declarația de Independență arată
hotărârea Republicii Moldova de a-și câștiga independența și suveranitatea prin
mijloace pașnice și de a pune capăt ocupației sovietice. Este, de asemenea, o
dovadă a dorinței Republicii Moldova de a rezolva conflictele teritoriale prin
dialog și negocieri diplomatice.
Pasajul pe care l-ați menționat este unul important
din Declarația de Independență a Republicii Moldova, care a fost adoptată pe 27
august 1991. Acest pasaj exprimă hotărârea statului moldovean proclamat
independent de a-și reglementa propriile afaceri interne și a stabili cadrul
legal care va guverna țara. Iată o analiză mai detaliată a acestui pasaj:
Independența și suveranitatea
Prin această declarație, Republica Moldova afirmă
suveranitatea și independența sa față de alte entități statale sau autorități
externe. Astfel, se subliniază intenția Moldovei de a-și gestiona propriile
afaceri și de a fi o entitate independentă.
Principiul statului de drept
Se afirmă hotărârea Republicii Moldova de a
funcționa ca un stat de drept, în care Constituția și legile constituie cadrul
principal pentru reglementarea afacerilor interne și pentru protecția
drepturilor și libertăților cetățenilor. Acest principiu este esențial pentru
menținerea ordinii și justiției în societate.
Respectarea procedurilor
democratice
Prin menționarea "organelor legal constituite
ale Republicii Moldova," se subliniază importanța respectării procedurilor
democratice și a autorităților legale în procesul de luare a deciziilor și de
adoptare a legilor. Acest lucru contribuie la asigurarea unui guvern stabil și
reprezentativ.
Constituția ca lege fundamentală
Declarația de Independență afirmă importanța
Constituției ca lege fundamentală a țării, care trebuie respectată și aplicată
pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Constituția servește drept ghid pentru
structura și funcționarea statului, precum și pentru protecția drepturilor și
libertăților cetățenilor.
Consolidarea identității
naționale
Această declarație reflectă, de asemenea, dorința
de a consolida identitatea națională a Republicii Moldova și de a-și dezvolta
propriile valori și principii, distincte de cele ale altor state sau influențe
externe.
În concluzie, acest pasaj din Declarația de
Independență a Republicii Moldova subliniază importanța principiilor statului
de drept, democrației și respectării legii, în efortul de a deveni un stat
suveran, independent și responsabil. Această declarație a marcat momentul în
care Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică și a început
să-și construiască propria identitate națională și instituțională.
Pasajul din Declarația de Independență al Republicii
Moldova care afirmă că statul garantează exercitarea drepturilor sociale,
economice, culturale și a libertăților politice ale tuturor cetățenilor,
inclusiv ale persoanelor aparținând grupurilor naționale, etnice, lingvistice
și religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki și
ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă
Europă, are o importanță semnificativă. Acest pasaj subliniază angajamentul
Republicii Moldova de a respecta și promova drepturile și libertățile tuturor
cetățenilor săi, indiferent de apartenența lor la diferite grupuri sociale sau
etnice, precum și de convingerile lor religioase sau lingvistice.
Drepturile fundamentale ale
cetățenilor
Prin această declarație, Republica Moldova
subliniază importanța drepturilor sociale, economice, culturale și politice
pentru toți cetățenii săi. Aceasta reprezintă o promisiune că statul va face
eforturi pentru a asigura un standard de viață decent și pentru a crea o
societate în care fiecare individ să poată să-și valorifice potențialul și să
participe activ la viața politică și socială.
Inclusivitate și nediscriminare
Prin menționarea grupurilor naționale, etnice,
lingvistice și religioase, declarația subliniază importanța incluziunii și a
nediscriminării. Republica Moldova se angajează să protejeze drepturile tuturor
cetățenilor săi, indiferent de originea lor etnică, religie sau limbă vorbită.
Referința la Actul final de la
Helsinki și Carta de la Paris pentru o nouă Europă
Aceste referințe indică faptul că Republica Moldova
se angajează să respecte standardele internaționale pentru drepturile omului și
democrație. Actul final de la Helsinki (1975) a fost un document important care
a promovat drepturile omului în Europa, iar Carta de la Paris pentru o nouă
Europă (1990) a consolidat angajamentul pentru democrație și stat de drept.
Prin această declarație, Republica Moldova confirmă că se îndreaptă spre un
traseu european și democratic.
În ansamblu, acest pasaj din Declarația de
Independență al Republicii Moldova subliniază angajamentul pentru drepturile
omului, egalitatea și democrația, precum și intenția de a se alinia la
standardele europene și internaționale în ceea ce privește respectarea și
promovarea acestor valori.
Pasajul "Aşa să ne ajute Dumnezeu!" din
Declarația de Independență a Republicii Moldova reprezintă un punct culminant
în document și transmite o semnificație profundă și emoțională. Acesta poate fi
interpretat în mai multe moduri:
Semnificație religioasă
Invocarea lui Dumnezeu în declarația de
independență subliniază importanța credinței religioase în cultura și istoria
Moldovei. Aceasta sugerează că procesul de obținere a independenței este
binecuvântat de Dumnezeu și că poporul se bazează pe credință în timpul acestui
moment crucial.
Determinare și voință
Fraza exprimă hotărârea și voința fermă a poporului
moldovean de a-și obține independența, indiferent de dificultățile sau
obstacolele întâlnite pe cale. Este o chemare la unitate și determinare în fața
schimbărilor și a incertitudinilor viitoare.
Legătura cu tradiția istorică
Moldova are o lungă istorie marcată de lupte și
schimbări politice. Folosirea acestei expresii în Declarația de Independență
poate aminti poporului moldovean de luptele și eforturile anterioare pentru
a-și păstra identitatea și suveranitatea.
În general, "Aşa să ne ajute Dumnezeu!" este o expresie puternică care subliniază solemnitatea și seriozitatea momentului în care Republica Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Această frază adaugă un element de speranță, determinare și binecuvântare divină la actul de declarare a independenței.
Analiza Declarației de Independență
a Republicii Moldova
prin prisma Secțiunii de Aur
Analizând textul Declarației de Independență a Republicii Moldova se vede cert că structura întreagă se poate de împărțit logic în două părți distincte.
În prima parte, cea mai mare, se stipulează premizele, condițiile, motivele și circumstanțele adoptării Declarației de Independență. Se finalizează partea aceasta cu cuvântul PROCLAMĂ. În a doua parte, mai mică se stipulează hotărârea, declarația, cererea și solicitarea. Se finalizează partea aceasta cu cuvântul Dumnezeu.
Calculând proporția dintre aceste cifre s-a stabilit următoarele:
Tot textul documentului are 809 de cuvinte.
Prima cea mai mare parte are 499 de cuvinte, iar a doua parte cea mai mică are 310 cuvinte. Nr. total de cuvinte : Nr. cuvinte partea mare = 809 : 499 = 1,6212
Nr. cuvinte partea mare : Nr. cuvinte partea mică = 499 : 310 = 1,609
Proporția cantitativă dintre numărul cuvintelor din întregul text cu numărul de cuvinte din partea mare și proporția dintre numărul de cuvinte din partea mare cu numărul de cuvinte din partea mică sunt aproape egale cu raportul Secțiunii de Aur care este = 1,6180339......
Tot textul declarației are 2121 de vocale.
Nr. total de vocale : nr. total de cuvinte =
2121 : 809 = 2,62175 vocale/per cuvânt √2,62175 = 1,61918
La fel și raportul dintre vocalele din întregul text al declarației cu numărul întreg de cuvinte este identic cu derivata raportului Secțiunii de Aur (Secțiunea Divină).
CONCLUZIE: Voluntar sau involuntar dar structura Declarației de Independență a Republicii Moldova este armonioasă conform legii Secțiunii de Aur (Secțiunea Divină).
Autor: Iurii Moisei ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu